După ce Senatul i-a votat legea prin care în supermarketuri ar trebui să fie minim 51% carne şi fructe din România, Ovidiu Donţu vrea să adauge şi lactatele, ouă şi produse de panificaţie


Intră acum și în grupul de

Marţi, în plenul Senatului, primă cameră sesizată, s-a adoptat propunerea legislativă a senatorului PSD de Suceava Ovidiu-Liviu Donţu, care își propune ca prin instituirea unor obligații în sarcina comercianților de tip cash&carry, supermarket sau hipermarket să se asigure premisele pentru accesul facil pe piața de desfacere reprezentată de aceștia a producătorilor naționali, sau, de ce nu, chiar și a celor zonali sau locali, care pot furniza aceste produse, cu respectarea celorlalte prevederi legale și dispoziții în domeniul siguranței sanitar-veterinare.

ovidiu dontu

In unele hipermarket-uri sunt amenajate standuri speciale cu produse românești, semnalizate corespunzător, în general produse de mărci satelit ale lanțului respectiv de magazine, unde prețurile pe același tip de produs erau mai mici decât cele practicate pentru produsele unor producători de un mai mare renume. De asemenea, și fructele și legumele românești au început să își câștige locul pe rafturile retailer-ilor.

Senatorul Ovidiu-Liviu Dontu consideră că un produs românesc din categoriile menționate, certificat sanitar, conferă un plus de garanție pentru clientul care caută un produs proaspăt, cât mai natural, și pentru care, faptul că provine din ţara sa, constituie un criteriu în plus în alegerile făcute.

Astfel, se va stimula producția, se vor putea crea locuri de muncă, vor crește încasările la buget și cetățeanul va ști că va găsi tot timpul în hipermarket, de exemplu, un măr românesc și nu doar unele aduse din import etc.

Vara trecută a fost inițiat un program de promovare a vânzării legumelor românești în hipermarket-uri, inițiativă care a avut succes, și, tocmai de aceea, se consideră oportun să se reglementeze și la nivel de legislație astfel de aspecte comerciale, cu scopul asigurării perenității și aplicabilității pe plan național.

Cota de 51% este gândită pentru a nu se putea considera prezentul demers ca fiind o imixtiune în inițiativa privată, în dreptul întreprinzătorilor particulari de a dispune de propria politica de marketing și de aprovizionare a magazinelor sale. Derogarea introdusă ține cont de specificul de climă al țării noastre, de faptul că în acele luni nu se mai recoltează legume și fructe proaspete de pe câmp ci doar din sere, precum și de unul din scopurile acestor magazine, respectiv acela de a asigura continuitate în aprovizionarea populației.

Totodată, prin „lanţ scurt agroalimentar” se înţelege existenţa unui „lanţ de aprovizionare care implică un număr limitat de operatori economici angajaţi în activităţi de cooperare şi de dezvoltare economică locală, precum şi relaţii geografice şi sociale strânse între producători şi consumatori” .

Proiectul de lege va intra în dezbaterea Camerei Deputaţilor şi va intra în vigoare în termen de 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial.

„Voi solicita conducerii camerei Deputaţilor ca la Comisia de Agricultură să organizăm o dezbatere la care să fie invitaţi fermierii, comercianţii, retailerii , asociaţiile de producători, asociaţiile de protecţie a consumatorilor, reprezentanţi ai ministerelor însărcinate cu redactarea normelor metodologice, specialişti în domeniu, pentru a ajunge la un numitor comun în privinţa modalităţilor prin care poate fi aplicată această lege cu respectarea Politicii Agricole Comune a Uniunii Europene şi a legislaţiei concurenţei.

De asemenea, voi propune un amendament prin care să fie introduse produsele lactate, produsele de panificaţie şi ouă în obiectul legii, deoarece asociaţiile de producători au solicitat acest lucru în mod expres.” a declarat senatorul Ovidiu-Liviu Donţu.

În prezent, supermarketurile vând produse româneşti în proporţie de 17-32% în funcţie de produs.

Acest proiect vine să creeze premisele vanzării in medie a 51% produse româneşti în supermarketuri prin referire la lanţul alimentar scurt.

De asemenea, dorim să precizăm pe această cale că asociaţiile de producători pot găsi un sprijin în proiecte europene submăsura 4.1 PNDR prin care să obţină o finanţare de până la 90% dacă se asociază şi investesc în anumite zone expres prevăzute în ghid.

Nu în ultimul rând, asociaţiile de producători pot să aplice pentru a crea depozite de produse agricole pe submăsura 4.2 PNDR care să mărească capacitatea producătorilor de a face faţă solicitărilor supermarketurilor.

 


Intră acum și în grupul de