„Într-un judeţ cu atâtea resurse, este anormal ca şomajul să fie pe primele locuri din ţară”, a afirmat joi preşedintele PNL Suceava, Ştefan Alexandru Băişanu, care consideră că pentru dezvoltare este necesară, în primul rând, capitalizarea judeţului. Potrivit liderului liberal, o zonă bogată ca Suceava este devalizată şi nu are fonduri de dezvoltare, nici măcar pentru cofinanţarea proiectelor europene.

Băişanu a exemplificat cu faptul că o bogăţie mare cum este cea rezultată din exploatarea fondului forestier al judeţului este gestionată de autorităţile centrale, iar fondurile se duc la Bucureşti, în timp ce dacă ar fi administrate de Fondul Bisericesc ca persoană juridică de drept public, atunci sumele de bani ar rămâne în judeţ şi ar putea fi folosite pentru dezvoltare.

În acest sens, preşedintele PNL Suceava a arătat că propunerea legislativă a senatorului PD-L de Suceava, Orest Onofrei, privind reactivarea Fondului Bisericesc Ortodox Român din Bucovina ca persoană juridică de drept public, va trebui amendată pentru a fi susţinută de liberali şi a anunţat că va transmite scrisori deputaţilor PNL pentru a susţine această lege şi amendamentele respective. „Dacă va trece legea în formula pe care noi o considerăm corectă, Orest Onofrei va avea toată stima şi respectul meu. Este un om ce face ceva pentru comunitate”, a conchis Băişanu.

Propunerea legislativă pentru reactivarea Fondului Bisericesc Ortodox Român din Bucovina ca persoană juridică de drept public, iniţiată de senatorul PDL de Suceava Orest Onofrei, a fost respinsă, în luna decembrie, de Senat, dar iniţiatorul a arătat că va milita ca legea să fie adoptată de Camera Deputaţilor.

Senatorul Orest Onofrei a subliniat că a promis că va încerca soluţionarea pe cale parlamentară a problemei Fondului Bisericesc Ortodox al Bucovinei şi că în acest sens a elaborat o propunere legislativă de reînfiinţare a acestei fundaţii, în forma şi structura avute înainte de a fi desfiinţată de regimul comunist în 1948. El consideră că altă soluţie pentru rezolvarea corectă a problemei Fondului Bisericesc din Bucovina nu există.

Curtea de Apel Timişoara a stabilit, în decembrie 2009, menţinerea deciziei Tribunalului Suceava din martie 2007 prin care Fondului Bisericesc Ortodox din Bucovina i s-a recunoscut dreptul de proprietate pe o suprafaţă de 166.613 hectare de pădure.

Tribunalul Suceava a admis, la mijlocul lunii martie 2007, o cerere a Fondului Bisericesc Ortodox din Bucovina (FBOB) privind retrocedarea unei suprafeţe de pădure şi obliga RNP, Direcţia Silvică Suceava şi statul român, prin Ministerul de Finanţe, să pună la dispoziţia FBOB o suprafaţă de 166.613 de hectare. Ulterior, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis strămutarea cauzei la Curtea de Apel Timişoara.

Comisia judeţeană de fond funciar Suceava şi-a declinat, în data de 7 aprilie 2006, competenţa de soluţionare a cererii Fundaţiei Fondul Bisericesc Ortodox al Bucovinei privind restituirea unei suprafeţe de aproximativ 192.000 de hectare de pădure motivând că nu face obiectul Legii 1/2000 a fondului funciar şi al Legii 247/2005 a proprietăţii.

Potrivit unei note prezentate în susţinerea motivării, Fondul Bisericesc Ortodox din Bucovina a avut, de la înfiinţare, doar drept de administrare asupra terenurilor forestiere, şi nu de proprietate, fiind o fundaţie înfiinţată de stat.

Unităţile de cult din judeţul Suceava au primit, în anul 2004, în proprietate, potrivit Legii fondului funciar, câte 30 de hectare de terenuri cu vegetaţie forestieră, suprafaţa totală cu care Biserica Ortodoxă din Bucovina a fost pusă în posesie fiind de peste 15.000 de hectare.

Ulterior, în noiembrie 2004, printr-o Ordonanţă de Urgenţă emisă de fostul Guvern, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor a fost împroprietărită cu 90.000 de hectare de pădure, dar legea de aprobarea a acestei ordonanţe a fost considerată neconstituţională de Curtea Constituţională.

Cererea Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor privind acordarea, de către Guvern, Fundaţiei Fondul Bisericesc Ortodox din Bucovina a statutului de fundaţie de utilitate publică a fost respinsă în 2008, pe motiv că aceasta acţionează doar în numele unei persoane juridice, şi nu pentru realizarea unui interes public general.

Fondul Bisericesc Ortodox din Bucovina a cerut, prin executor judecătoresc, punerea în proprietate a suprafeţei dobândite prin decizia Curţii de Apel Timişoara, acţiunea fiind însă stopată printr-o hotărâre judecătorească până la pronunţarea unei hotărâri definitive şi irevocabile a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie după ce decizia Curţii de Apel Timişoara a fost atacată de RNP.