CJ Suceava cere CL Pojorâta terenul pe care se construiește depozitul de deșeuri din Mestecăniș, pentru finalizarea la termen a proiectului

Cu 30 de voturi „pentru” şi trei abţineri, Consiliul Județean Suceava a adoptat, joi, o hotărâre prin care solicită Consiliului Local Pojorâta să emită o hotărâre prin care să transfere CJ Suceava cele 9 ha de teren pe care se construieşte depozitul de deşeuri din Pasul Mestecăniş pentru ca proiectul să fie finalizat la termenul stabilit.

Prezent la ședința CJ de joi, preşedintele Asociaţiei Biosilva, Florin Grădinariu, a cerut consilierilor judeţeni să amâne luarea unei decizii şi a spus că este nevoie de o dezbatere publică privind finalizarea acestui proiect, susţinând că au fost efectuate sondaje de opinie din care rezultă că locuitorii nu doresc acest depozit.

Pe de altă parte, vicepreşedintele CJ Suceava Alexandru Rădulescu, a răspuns că în ceea ce priveşte depozitul ecologic de deşeuri au fost făcute toate consultările necesare şi că s-a respectat întreaga procedură europeană pentru că altfel, proiectul nu era avizat de Comisia Europeană.

„Am construit două depozite ecologice şi îndeplinesc toate standardele de mediu”, a spus Rădulescu.

El a precizat că fostele gropi de gunoi din judeţ au fost închise, acum deşeurile sunt colectate pe platforme temporare şi urmează să fie transferate în cele două depozite ecologice.

„Dacă acest proiect eşuează, problema pentru locuitorii judeţului Suceava va fi gravă”, a spus vicepreşedintele CJ Suceava.

Alexandru RadulescuEl a explicat că prin transferul de teren de la Pojorâta la CJ Suceava se permite finalizarea, la termen, a proiectului.

Rădulescu a arătat că prin hotărârea Curţii de Apel Cluj s-a dispus anularea unei HCL a comunei Pojorâta prin care se dădea în administrare CJ Suceava o suprafaţă de 9 hectare de teren pentru construcţia depozitului ecologic Pojorâta în cadrul proiectului Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Suceava.

„Având în vedere că în cadrul acestui proiect este prevăzută construcţia a două depozite ecologice judeţene care respectă cele mai înalte norme şi standarde de mediu, unul fiind depozitul de la Pojorâta, al cărui amplasament se identifică cu terenul ce face obiectul hotărârii judecătoreşti indicate anterior, este periclitată atingerea tuturor obiectivelor şi ţintelor judeţene privind gestionarea deşeurilor impuse de legislaţia comunitară”, a menţionat vicepreşedintele CJ Suceava .

Totodată, el menţionează că aceste două depozite ecologice sunt cuprinse în Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor aprobat prin HG 1470/2004, iar stadiul fizic de realizare a lucrărilor la depozitul din Pojorâta era la 31 decembrie 2015 de 95,7 la sută.

Rădulescu a mai spus că în 25 februarie, reprezentanţi ai CJ Suceava şi comunei Pojorâta au convenit să întreprindă toate diligenţele în vederea finalizării şi punerii în funcţiune a investiţiei de la Pojorâta, fiind deja promovate căile de atac extraordinare.

Secretarul judeţului Suceava, Petru Tănasă, a adăugat că s-au promovat căi extraordinare de atac şi că s-a cerut şi strămutarea procesului de la Cluj Napoca şi a explicat că instanţa a reţinut în decizia sa că nu s-a făcut o consultare a populaţiei privind respectiva hotărâre a CL Pojorâta.

El a menţionat însă că o consultare largă a populaţiei privind respectivul proiect a fost realizată în anul 2009, înaintea emiterii HCL Pojorâta atacat, când s-a eliberat autorizaţia de mediu.

Tănasă a mai declarat că o contestaţie în anulare poate dura unul-doi ani, iar proiectul trebuie încheiat până în 30 iunie 2016, motiv pentru care s-a cerut CL Pojorâta să transfere terenul în proprietatea CJ Suceava.

Curtea de Apel Cluj a anulat, în luna februarie, o hotărâre prin care Consiliul Local Pojorâta a dat în administrare nouă hectare de teren Consiliului Judeţean Suceava pentru construcţia, printr-un proiect european, a unui depozit ecologic de deşeuri în Pasul Mestecăniş.

Astfel, Curtea de Apel Cluj a admis recursul declarat de mai multe persoane din Pojorâta faţă de o decizie a Tribunalului Suceava din 2015 când acţiunea lor de anulare a Hotărârii CL Pojorâta prin care s-a decis darea în administrare a nouă hectare de teren pentru construcţia unui depozit ecologic în zona Pasului Mestecăniş a fost respinsă.

groapa mestecaniş

Curtea de Apel Cluj a dispus casarea în întregime a deciziei Tribunalului Suceava, iar în rejudecare a admis acţiunea reclamanţilor şi anulează Hotărârea nr. 64 din 09.08.2010 adoptată de CL Pojorâta privind darea în administrarea CJ Suceava a suprafeţei de 9 ha teren pentru construcţia obiectivului “Depozit Ecologic Pojorâta” în cadrul Proiectului “Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Suceava”.

Decizia Curţii de Apel Cluj este definitivă şi executorie.

Depozitul de deșeuri de la Pojorâta este construit aproape de Pasul Mestecăniș, la peste 1.000 de metri altitudine.

Șeful CJ Suceava, Cătălin Nechifor, spunea în iunie 2015, că zona unde este construit depozitul de deșeuri de la Pojorâta nu este “cea mai fericită”.

“Locaţia de pe Mestecăniş nu e cea mai fericită. Probabil că, în 2009, au fost luate în calcul existenţa drumurilor de acces şi amplasarea centrală faţă de localităţile arondate”, afirma Nechifor.

El preciza că în zona respectivă este păşune alpină şi că nu au fost făcute defrişări pentru ridicarea depozitului.

Nechifor spunea că în anul 2012, când a preluat conducerea CJ Suceava, proiectul era început, fiind în implementare, iar singura entitate care mai poate lua o decizie privind schimbarea locului de construcție a depozitului este Comisia Europeană.

Comisarul european Corina Creţu a declarat, în august 2015, la Putna, că depozitul ecologic de deşeuri care se construieşte prin POS Mediu în Pasul Mestecăniş este în acord cu standardele de mediu, iar CE consideră că este mai igienic ca acestea să fie amplasate în munţi decât în preajma apelor.

Corina Cretu Putna 15 august 2015

“În ceea ce priveşte Comisia Europeană, după analiza DG Regio s-a stabilit că acest proiect practic este în acord cu toate standardele de mediu, inclusiv cu standardele prevăzute în acordul de parteneriat. E această problemă a amplasării, care ţine de autorităţile locale”, a spus Creţu.

Ea a menţionat că aceasta a fost o decizie din 2009, luată de autorităţile locale de atunci.

“Dacă s-ar opri acum acest proiect ar trebui returnaţi banii cheltuiţi”, a spus comisarul european.

Ea a declarat că, pe de altă parte, Comisia Europeană consideră că este mult mai igienic şi mai sănătos să fie amplasate aceste depozite în munţi decât în preajma apelor, pentru că exista riscul de infestare a apelor.

“CE apreciază faptul că România ia foarte în serios această problemă a reciclării deşeurilor”, a spus Corina Creţu, care a transmis autorităţilor române să aibă în calcul protejarea mediului.

În judeţul Suceava, s-au construit, prin POS Mediu, două depozite ecologice, unul în comuna Moara, lângă Suceava, care deserveşte zona de şes a judeţului, şi unul în comuna Pojorâta, care va deservi zona de munte.

Depozitul de la Pojorâta se adresează unei populaţii de circa 150.000 de locuitori, iar capacitatea sa este la jumătate faţă de cel de la Moara.

Zonele pentru construirea celor două depozite de deșeuri au fost identificate în anul 2009, când a fost obținut și avizul integrat de mediu în baza căruia s-a făcut studiul de fezabilitate şi s-a început execuţia proiectului integrat Sistem de Management Integrat al Deşeurilor (SMID), care a presupus şi închiderea gropilor de gunoi neconforme, situate pe cursurile de apă din Suceava, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei şi Fălticeni.

Pe lângă cele două depozite ecologice, întregul proiect, în valoare de 218 milioane de lei, fără TVA, finanţat prin POS Mediu, prevede şi înfiinţarea a 1.250 de puncte de colectare a deşeurilor şi cinci staţii de transfer, dar şi închiderea gropilor de gunoi neconforme. (N.B.)