Parlamentari austrieci, invitați de Gheorghe Flutur să viziteze Bucovina și să participe la o întâlnire cu consilierii județeni suceveni


Intră acum și în grupul de

Președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, care a participat, marți, în Parlamentul Austriei la un moment de evocare a parlamentarilor Bucovinei în Dieta Imperială și a susținut un discurs de omagiere a acestora, a invitat parlamentarii austrieci să vină să viziteze Bucovina și să participe și la o întâlnire cu consilierii județeni suceveni.

Flutur a spus că acest eveniment de evocare a parlamentarilor bucovineni a fost foarte emoționant și a menționat că a depus buchete de flori pe locurile ocupate de cei evocati.

Președintele CJ Suceava a arătat că perioada mandatului care a început în anul 1911, când parlamentarii bucovineni erau constituiți în grup parlamentar propriu – Club Parlamentar Român, un bucovinean, Constantin Isopescul-Grecul a deținut funcția de vicepreședinte al Camerei Deputaților.

Flutur a mai spus că inclusiv sala și locurile parlamentarilor sunt păstrate la fel ca în acea perioada, fiind păstrate până astazi inclusiv suportul pentru condei și pentru cerneală, așa cum erau ele în anul 1878.

El a precizat că din acest an vor fi făcute lucrări de modernizare a sălii de plen.

Gheorghe Flutur a mai anunțat că a făcut o invitație ca un grup de parlamentari austrieci să vină să viziteze județul Suceava și să participe, la Consiliul Judeţean Suceava, la o întâlnire cu aleșii județeni.

Președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, a susținut, marți, un discurs în Parlamentul Austriei în de evocare a parlamentarilor bucovinei din Dieta Imperială în care a subliniat că despre democratizarea statului și despre parlamentarism se vorbește odată cu noua Constituție pentru Monarhia de Habsburg din 26 februarie 1861, iar Constituția imperială și Legea electorală recunoșteau definitiv autonomia Bucovinei, cu titlul de ducat, având guvernământ și Dietă proprie, iar din 25 august 1862, stemă proprie, acordată de suveran.

Președintele CJ Suceava a menționat că din rândul Dietei Bucovinei erau aleși reprezentanții în Parlamentul de la Viena, un număr de 5 în 1861, apoi 9 începând cu 1885, 11 începând cu anul 1897, iar din 1907, 14 deputați. Primii 5 deputați bucovineni, cei trimiși în anul 1861,  au fost Arhimandritul Teofil Bendela, moșierul Alexandru Petrino, juristul Leon Isăcescu, țăranii Grigore Iliuț și  Gheorghe Turețchi, în timp ce în Camera superioară a Parlamentului de la Viena, Bucovina a fost reprezentată de doi membri numiți de Împărat, respectiv un cleric, episcopul Eugenie Hacman și un laic, Iordache Vasilco.

 

„În această perioadă au apărut și primele partide politice care  s-au consolidat și la Viena și în Bucovina, ca de altfel și în celelalte provincii, cu precizarea că la început au fost două partide, unul, adeptul centralismului (liberalii) și celălalt, adept al federalismului accentuat (conservatorii). La sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX apare o mutație pe scena politică, făcându-și apariția partidele naționaliste și apoi cele social-democrate. Reprezentanții Bucovinei în Parlamentul de la Viena reflectau și structura etnică a populației, și din statistici rezultă că, pentru perioada 1861-1918, din cei 73 deputați, românii au deținut 35 de mandate (47,94%), germanii, 16 mandate (21,92%), ucrainenii, 10 deputați (13,70%), evreii și armeano-polonii, câte 6 deputați (8,22% fiecare)”, a precizat Flutur.

 

Președintele Consiliului Județean Suceava a apreciat că aportul parlamentarilor bucovineni în Parlamentul de la Viena a fost semnificativ, atât în elaborarea legilor fundamentale, Constituția și Legile electorale, pentru întreg Imperiul, cât și unele legi și demersuri sectoriale și pentru promovarea intereselor provinciei Bucovina, cum ar fi apărarea intereselor țăranilor, înființarea de școli cu predare în limba română, înființarea Universității, în 1875, la Cernăuți, asigurarea libertății presei, problema căilor ferate din Bucovina, proiecte referitor la instituțiile financiare – propuneri pentru înființarea Băncii țării, reglementarea salariilor învățătorilor și a medicilor rurali și multe altele.

Dintre personalitățile bucovinene care au activat în Parlamentul de la Viena, Flutur a amintit, cu prilejul acestei evocări, pe cei mai importanți precum Eudoxiu Hurmuzaki, om politic, apărător al autonomiei ducatului, care în 1864 este numit căpitan al țării și va conduce lucrările Dietei Bucovinei, Alexandru Petrino, 1870-1871 ministru al Agriculturii, Constantin Tomașciuc, primul rector al Universității din Cernăuți, Ioan Lupul, din 23 martie 1893 vicepreședinte al Camerei Deputaților, Constantin Isopescul-Grecul, vicepreședinte al Camerei, din 1911, Iancu Flondor, artizan al unirii Bucovinei cu România, Anton Kochanowski, primar al orașului Cernăuți, Felix Maria Pino Friedenthal,  ministru al Comerțului,Eusebiu Popovici, membru al Consiliului Școlar al Austriei, membru al Academiei Române, Siegmund Conrad-Eybesfeld, ministru al Cultelor și Învățământului, sau Vladimir Repta, mitropolit al Bucovinei.

”Perioada la care ne referim a lăsat câteva amprente asupra Bucovinei: S-au pus bazele instituțiilor democratice – Parlament, Constituție, legi electorale, partide politice, s-au creat și apoi modernizat instituțiile fundamentale ale statului, în învățământ – școli,  Universitate, în sănătate, în justiție, în sistemul bancar, s-a dezvoltat infrastructura – drumuri, poduri, căi ferate, utilități în marile orașe (apa, energie electrică), cadastrarea teritoriului, amenajarea și îndiguirea râurilor, amenajarea pădurilor și reglementarea exploatării lor, dezvoltarea mineritului – mina de sare Cacica și cea de mangan de la Iacobeni”, a continuat Gheorghe Flutur.

 

În evocarea bucovinenilor din Parlamentul de la Viena președintele CJ Suceava a arătat că aceștia au fost mari patrioți, au luptat pentru drepturile și interesele populației Bucovinei, au contribuit considerabil la dezvoltarea economică, socio-culturală și politică, atât a provinciei, cât și a întregului Imperiu, iar lor astăzi li se aduce un respectuos omagiu.

 

 

„Bucovina a fost, este și va rămâne, un ținut al toleranței, un ținut multietnic și multiconfesional, un model al conviețuirii pașnice între minorități. Bucovina este, aș putea spune, o Europa în miniatură, un model demn de urmat pentru vremurile actuale”, a spus Gheorghe Flutur.

(N.B.)


Intră acum și în grupul de