Primul transplant de os a fost efectuat cu succes la Spitalul Județean de Urgență Suceava. Dr. Răzvan Bandac: S-a folosit pentru prima dată alogrefă osoasă umană conservată importată de la Banca de Țesuturi

Răzvan Bandac, șeful Secției de Ortopedie din Spitalul Județean de Urgență Suceava a anunțat, miercuri, că a fost realizată, în premieră pentru SJU Suceava, o intervenție chirurgicală pentru o fractură pe un os tumoral la tibie la care s-a folosit pentru prima dată alogrefă osoasă umană conservată importată de la Banca de Țesuturi de la Spitalul Colentina din București.

Potrivit acestuia, intervenția chirurgicală a fost la un pacient în vârstă de 60 de ani care a căzut și a suferit o fractură de platou tibial, în zona genunchiului, iar în urma radiografiei s-a constatat o absență osoasă pe o distanță de 10 centimetri.

„S-au făcut investigații multiple, examen tomografic simplu și 3D care a pus în evidență o formațiune tumorală și au început coordonările cu Banca de Țesuturi. Operația a fost un succes, a durat cam două ore și jumătate. Echipa a fost formată din dr. Grămadă, subsemnatul și dr. Ștreangă. S-a excizat tumora în totalitate, s-a grefat cu bucăți din capete femurale și ulterior s-au pus două plăci, una pe interior și una pe exterior din titan, astfel încât genunchiul s-a stabilizat complet urmând, sigur, o scurtă imobilizare de trei săptămâni și recuperare chineto-terapie activă”, a spus Bandac.

El a menționat că pacientul s-a externat marți în stare bună, fără niciun fel de probleme.

Potrivit lui Bandac, Spitalul Județean de Urgență Suceava este singurul spital județean, cel puțin din Moldova, acreditat pentru proceduri de transplant, ceea ce este important atât pentru SJU Suceava și pentru regiune.

El a explicat că Spitalul Județean Suceava, secția de Ortopedie și secția ATI sunt acreditate pentru efectuarea de transplant de organe și țesuturi, iar Secția de Ortopedie a intrat în acest program național în anul 2016.

„A fost o ascensiune și o bătălie pentru că este foarte greu să fii acreditat să faci transplant de țesuturi, în speță țesut osos și ligamentar sau tendinos”, a spus Bandac care a mulțumit pentru că managerul Vasile Rîmbu a asigurat logistica necesară, directorului medical, dar și dr. Andrei Nica, vicepreședinte al Agenției Naționale de Transplant și responsabilul Băncii de Țesuturi de la Spitalul Colentina, datorită căruia se fac aceste proceduri la Spitalul Județean Suceava.

El a arătat că dr. Nica, după ce a analizat activitatea Secției de Ortopedie a SJU Suceava i-a transmis, în 2014, medicului Răzvan Bandac că va trebui să se ocupe să realizeze un centru de recoltare și de transplant al țesuturilor.

La vremea respectivă se făceau în medie 100 de protezări de șold pe an, acum numărul lor fiind de circa 200 și că există potențial enorm pentru prelevare de țesuturi necesare lumii medicale pentru a face operații mai complexe.

„Operații mai complexe sunt atunci când ai o structură osoasă sau ligamentară deficitară, cu mari probleme, la care, pe lângă faptul că trebuie să intervii și să reconstruiești acel ligament sau acea structură osoasă, de multe ori nu poți face față cu structurile proprii ale organismului respectiv, adică autotransplant, ci să faci alotranplant, să folosești țesut de la o altă persoană care a fost conservat în prealabil la o bancă de țesuturi. Folosim acest tip de alotransplant în momentul în care suntem depășiți din punct de vedere medical, chirugical pentru a face o operație în siguranță, că nu avem destul stoc osos sau ligamentar la acel pacient și atunci trebuie să apelăm la o bancă, la fel cum se aplează la banca de sânge sau de organe, pentru a face acea operație cu succes”, a explicat Bandac.

Medicul sucevean a mai arătat că acreditarea a fost obținută în decembrie 2015, iar din noiembrie 2016 a fost și finanțat acest program și au început recoltările, opt în prima lună, de capete femurale, care se recoltează la protezele de șold, se prelucrează și se trimit la Banca de Țesuturi.

Totodată, s-au făcut și primele două autostransplante ligamentare și osoase.

„Noi suntem nu numai receptori, ci și donatori. Noi trebuie să donăm de la pacientul viu, țesut osos care se aruncă în mod normal în timpul protezării după o fractură de col femural sau o coxartroză, se prelucreză la noi. Se investighează acel pacient ca să nu existe dubii cu privire la posibilitate reinfectării unui pacient cu o infecție hepatică sau cu HIV. Se fac probe extrem de costisitoare”, a spus Bandac menționând că astfel se trimit în siguranță capetele femurale.

În anul 2017, din cauza lipsei de finanțare, s-au făcut doar șapte recoltări, dar s-au efectuat 40 de autotransplanturi și alte 38 în 2018, dar s-au efectuat 15 proceduri de recoltare.

El a explicat că autotransplantul osos se folosește în principal pentru leziunile osoase ce necesită o cantitate mică de grefă, iar autotransplantul ligamentar presupune înlocuirea ligamentului rupt cu un alt ligament care este recoltat de la același pacient.