Personalul auxiliar din justiţie se simte nedreptăţit

Federaţia Naţională Sindicală, federaţie reprezentativă naţional la nivel de ramură – justiţie, afiliată la Confederaţia Naţională Sindicală „Cartel Alfa” doreşte să atragă atenţia asupra modului de exercitare a atribuţiilor conferite de lege Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi asupra modului deficitar (chiar inexistent) de comunicare şi consultare a acestei instituţii în raport cu reprezentanţii personalului auxiliar din justiţie. Sindicaliştii din justiţie ţin să precizeze că, Consiliul Superior al Magistraturii nu are atribuţii în privinţa personalului auxiliar de specialitate şi a personalului conex din cadrul instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea. „Aceste susţineri sunt cu atât mai întemeiate întrucât, analizând prevederile Legii nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, se observă că acesta este format numai din magistraţi ce sunt aleşi în adunările generale ale judecătorilor şi procurorilor, de reprezentanţi ai societăţii civile şi de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ministrul justiţiei şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În această situaţie, se observă că personalul auxiliar de specialitate şi personalul conex din cadrul instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea, nu are reprezentanţi în cadrul acestei instituţii. Mai mult, potrivit prevederilor art. 29 al. 2 al Legii nr.317/2004, asociaţiile profesionale ale judecătorilor şi procurorilor pot participa la lucrările plenului şi ale secţiilor, exprimând, atunci când consideră necesar, un punct de vedere asupra problemelor ce se dezbat, la iniţiativa lor sau la solicitarea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii. Precum se observă, organizaţiile sindicale ale personalului auxiliar de specialitate nu pot participa la aceste şedinţe şi nu-şi pot exprima punctul de vedere în privinţa problemelor supuse dezbaterii. Atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii, aşa cum sunt ele prevăzute la art. 35-39 al Legii nr.317/2004, fac menţiuni NUMAI cu privire la magistraţi, totuşi această instituţie profită de o lipsă de claritate a legii ce îi permite să ,,îndeplinească orice alte atribuţii stabilite prin lege sau regulament” şi să dispună asupra a tot ce înseamnă cariera, drepturile, atribuţiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate şi conex din cadrul instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea”, susţin sindicaliştii.

Aceştia au spus că se găsesc în situaţia în care Consiliul Superior al Magistraturii emite hotărâri în privinţa modalităţii de promovare, de recrutare a personalului, de efectuare a concediului de odihnă, toate aceste hotărâri făcând referire exclusiv la personalul auxiliar de specialitate şi conex din cadrul instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea.
Mai mult, C.S.M. dispune degrevarea de sarcini a magistraţilor prin preluarea atribuţiilor acestora de către grefieri, fără ca aceştia să fie retribuiţi corespunzător şi fără a dispune majorarea numărului de posturi ale personalului auxiliar din instanţele judecătoreşti şi parchetele de pe lângă acestea.
„Marea majoritate a schimbărilor din justiţia română se bazează pe supraîncărcarea activităţii personalului auxiliar de specialitate, fără ca aceste schimbări să fie în prealabil discutate cu organizaţiile sindicale sau cu reprezentanţii acestei categorii profesionale. Mai mult decât atât, Consiliul Superior al Magistraturii stabileşte atribuţii în sarcina personalului auxiliar de specialitate, fără a verifica posibilitatea practică a aplicării lor în teritoriu. De remarcat şi faptul că activitatea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii se referă în bună măsură la personalul auxiliar de specialitate şi personalul conex din cadrul instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea”, spun sindicaliştii, nemulţumiţi că în ultima perioadă au înaintat Consiliului Superior al Magistraturii numeroase adrese şi solicitări şi nu au primit niciun răspuns.

„Se pare că, spre deosebire de modalitatea de organizare a profesiei de grefier în statele Uniunii Europene, în România, Consiliul Superior al Magistraturii doreşte doar să dispună unilateral în privinţa profesiei de grefier, noi fiind obligaţi să ducem la îndeplinire şi ,,orice alte atribuţii” aşa cum au statuat membrii CSM în regulamentul de organizare al instanţelor judecătoreşti. A se observa că până acum am încercat să susţinem sistemul ajutând la integrarea României în Uniunea Europeană, fiind singura categorie socială din România care nu a înţeles să iasă în stradă la sfârşitul anului trecut pentru plata unor drepturi (care erau deja recunoscute prin hotărâri judecătoreşti), conştientizând importanţa actului de justiţie şi ce ar însemna un blocaj în acest sens. Totuşi, vis-a vis de tratamentul aplicat de către Consiliul Superior al Magistraturii, ne rezervăm dreptul de a declanşa acţiuni de protest ce pot conduce la blocarea activităţii instanţelor şi parchetelor, chiar dacă nu dorim acest lucru”, menţionează sindicaliştii.

Pentru a clarifica şi problema salarizării categoriei profesionale a personalului auxiliar din cadrul instanţelor judecătoreşti, aceştia precizează că un grefier de şedinţă cu studii superioare juridice, debutant, ia un salariu de 700 lei, un grefier de şedinţă cu studii superioare juridice, între 1 400 şi 2 000 lei, în funcţie de vechime şi grad profesional, un grefier arhivar, treapta I (maxim) între 870 – 1.000 lei, un agent procedural, între 700-800 lei. „Toate aceste salarii nete sunt verificabile conform actelor normative în vigoare, precum şi prin punerea, de către noi, la dispoziţia presei, în caz de solicitare, a fluturaşilor de salariu”, mai afirmă sindicaliştii.

Menţionăm că la federaţia Projust este afiliat Sindicatul de la Judecătoria
Rădăuţi, de asemenea din Confederaţia Naţională Sindicală „Cartel ALFA” fac
parte Sindicatul de la Curtea de Apel Suceava şi Sindicatul de la
Judecătoria Fălticeni.