Intră acum și în grupul de
În opinia lui Flutur, în acest proiect vor trebui implicate şi ministerele Turismului şi Culturii. „Încercăm să punem la punct toate detaliile”, a mai spus şeful administraţiei judeţene sucevene, care a menţionat că acest proiect este complex şi că acum se cunosc locul de start, Viena, şi finalul pelerinajului, care este Putna. Totodată, el a menţionat că în acest an va fi realizat un pelerinaj Viena-Suceava, dar va fi un proiect mai mic.
Iniţiativa proiectului de pelerinaj ecumenic aparţine ambasadorului Austriei, Martin Eichtinger, care în toamna anului trecut, la Târgul de Turism al Bucovinei, a propus autorităţilor sucevene înfiinţarea unui drum de pelerinaj între Austria şi Bucovina. El a arătat că acest drum de pelerinaj ar fi unic şi ar lega Austria de mănăstirile din Bucovina prin Ungaria, Slovacia şi Ucraina.
Gheorghe Flutur a arătat că acest pelerinaj ar urma să pornească din Viena, iar punctul final să fie Mănăstirea Putna, iar pe o perioadă scurtă ar urma să fie pus în funcţiune un tren pe ruta Viena-Putna prin Cacica. Un astfel de tren, pe ruta Viena-Cacica a mai funcţionat până în 1949.
Catedrala din Cacica a fost sfinţită în anul 1904, de atunci devenind loc de pelerinaj pentru credincioşii catolici din întreaga Europă, iar până în 1949 o garnitură de tren a circulat pe ruta Viena – Cacica, în preajma zilei de 15 august. În 1996, biserica a fost declarată sanctuar diecezan, iar în 1997 a primit titlul de sanctuar naţional. Catedrala adăposteşte o icoană care o reprezintă pe Sfânta Fecioară Maria cu pruncul în braţe, o copie a icoanei miraculoase a Maicii Domnului “Madona Neagră” de la Czestochowa, din Polonia.
Papa Ioan Paul al II-lea a acordat, în data de 14 martie 2000, catedralei din Cacica, titlul de “Basilica Minor”, fiind primul lăcaş de cult catolic din Moldova care primeşte acest titlu şi care beneficiază de un “pelerinaj excepţional”.
Totodată, zeci de mii de pelerini vin în fiecare an la Putna, cu prilejul Sărbătorii Adormirea Maicii Domnului, hramul mănăstirii Putna, ctitorie din 1469 a domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt al cărui mormânt este în biserica mănăstirii.