IPS Calinic clarifică acordarea Ordinului „Crucea Bucovinei” Părintelui Calistrat Chifan:  Distincțiile bisericești nu se acordă pe baza algoritmilor Facebook, ci pe baza faptelor

• Distincțiile bisericești nu se acordă pe baza algoritmilor Facebook, ci pe baza faptelor.
• A transforma o decizie eclezială într-un pretext pentru scenarii de spionaj este, în cel mai bun caz, ficțiune de mâna a doua.
• Părintele Calistrat nu este decorat pentru stilul său, ci pentru munca lui.
• Tonul și vocabularul utilizate de unii critici arată că lipsește tocmai cea mai intimă calitate a unui om: rușinea.
• Bucovina nu are nevoie de salvatori culturali din capitală, ci de rugăciune, sprijin și discernământ
  
  

Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților a emis un comunicat oficial ca răspuns la controversele și speculațiile apărute în spațiul public, în special pe rețelele sociale, privind acordarea Ordinului „Crucea Bucovinei” Părintelui Protosinghel Calistrat Chifan. Comunicatul subliniază că distincția a fost acordată pe baza contribuțiilor reale și constante ale părintelui în slujba Bisericii și a comunității, și nu ca urmare a influenței online sau a altor considerente.

Arhiepiscopia a subliniat că Ordinul „Crucea Bucovinei” nu este acordat pentru „like-uri” sau popularitate, ci pentru fapte concrete. Printre realizările Părintelui Calistrat se numără:

• Refacerea și dezvoltarea Mănăstirii Plutonița Doroteia, inclusiv construcția de chilii, azil, trapeză și pictură.
• Sprijinirea financiară și materială a mai multor schituri și mănăstiri, precum Schitul Molid, Schitul „Petru și Pavel” din Botoș sau Mănăstirea Bujoreni, cu investiții de zeci de miliarde de lei vechi.
• Coordonarea proiectelor de construcție la Mănăstirea Sf. Spiridon de la Strâmbu și Mănăstirea Prodromița, precum și sprijinirea altor așezăminte monahale și parohiale.
• Donații substanțiale pentru Spitalul Providența din Iași și burse pentru studenți teologi.

Comunicatul dezminte speculațiile privind presupuse „amenințări geopolitice” legate de acordarea distincției, calificându-le drept „ficțiune de mâna a doua”. Arhiepiscopia subliniază că Bucovina nu este un loc al „panicii și întunericului”, ci o regiune a credincioșilor simpli și muncitori. De asemenea, se atrage atenția asupra limbajului ofensator folosit de unii critici, care denotă lipsă de respect și o abordare elitistă, departe de valorile creștine.

Arhiepiscopia invită criticii să se implice activ în comunitate, în loc să emită judecăți de pe margine. Se subliniază că Biserica nu premiază stilul sau imaginea, ci munca și dedicarea, exemplificate de Părintele Calistrat prin peste 35 de ani de slujire. Comunicatul concluzionează că Biserica nu cedează presiunilor, ci recunoaște contribuțiile reale, „zidind pentru Împărăția lui Dumnezeu”.

Comunicat de presă privind opiniile și neliniștile apărute în spațiul public în urma acordării Ordinului „Crucea Bucovinei” Părintelui Protosinghel Calistrat Chifan

 Întrucât două texte recent postate pe Facebook, pigmentate cu accente de panică și neliniști privind deranjarea ordinii geopolitice, par să fi tulburat liniștea interioară a unor distinși moraliști ai online-ului, considerăm că se impune o precizare nu pentru convingerea autorilor, ci pentru respectarea adevărului și păstrarea unei transparențe a dialogului public.

1. Distincțiile bisericești nu se acordă pe baza algoritmilor Facebook, ci pe baza faptelor.
            Cât se pare, faptele părintelui Calistrat – zeci de mănăstiri sprijinite, ctitorii ridicate, chilii construite, bolnavi ajutați, burse plătite, spitale dotate – sunt mai greu de digerat decât citatele din revista Lumea Credinței. Poate pentru că nu intră în calculele celor care confundă Biserica Ortodoxă cu un club literar al frustrărilor personale. Ordinul eparhial „Crucea Bucovinei” nu se acordă pentru like-uri sau pentru că un „ambasador prieten” s-a simțit tulburat, ci pentru contribuții reale, consistente și constante, în slujba lui Hristos și a Bisericii, contribuții pe care le vom numi pe puncte la finalul acestui text.

2. A transforma o decizie eclezială într-un pretext pentru scenarii de spionaj este, în cel mai bun caz, ficțiune de mâna a doua.

            Într-o logică aproape literară, aflăm că Ordinul acordat unui preot devine o „amenințare strategică la adresa statului”. În același timp, Bucovina, „perla coroanei”, este descrisă ca un loc de unde se răspândesc panica și întunericul. Îi asigurăm pe autorii acestor texte că pădurile Bucovinei nu adăpostesc monahi agitați de spațiul sovietic, ci mii de credincioși simpli, buni și muncitori.

3. Părintele Calistrat nu este decorat pentru stilul său, ci pentru munca lui.
            Este complet dificil să admiți că cineva care nu se prezintă în spațiul online în fotografii cu academicieni, profesori erudiți sau la mărețe simpozioane și conferințe poate construi, dărui și schimba vieți. Dar tocmai aici este taina Bisericii: Dumnezeu și-a ales și pescari ucenici, nu doar diplomați. Că unii intelectuali nu mai deosebesc între har și popularitate, între slujire și imagine, e o altă discuție. Dar noi nu am decorat un influencer, ci un om care de peste 35 de ani face ceea ce alții doar teoretizează în prelegeri despre „patristica urbană” la care participă maxim 5-6 persoane.

4. Tonul și vocabularul utilizate de unii critici arată că lipsește tocmai cea mai intimă calitate a unui om: rușinea.

            Când un preot ortodox e numit „derbedeu”, „toxic”, „nemernic”, iar alți ierarhi sunt caricaturizați cu o ură fără limite, înțelegem că nu e vorba despre grijă față de Biserică, ci despre o furie refulată împotriva a tot ce nu încape în viziunea elitistă a unei minorități moraliste. Aceiași care reacționează la „abuzurile Bisericii” sunt primii care abuzează de libertatea cuvântului, în numele unei „conștiințe curate” care funcționează, din păcate, ca mecanism de proiecție a propriilor eșecuri.

5. Bucovina nu are nevoie de salvatori culturali din capitală, ci de rugăciune, sprijin și discernământ.

            Faptul că o parte din populație a trecut la culte neoprotestante în perioada 1998 – 2020 este, desigur, dureros, dar nu e un subiect de ironii și superiorități moraliste. Cei care deplâng această „pierdere” sunt invitați să vină să se implice, nu doar să observe de pe margine și să dea lecții despre „vinovați”. Cât despre „panica produsă de prorociile Athosului”, poate e bine să nu mai culegem surse din 2010 ca dovezi pentru realitățile din 2025. Timpul, descoperim că are un mare defect: nu stă pe loc.

6. Când Biserica premiază un om care a ajutat concret zeci de așezăminte, a salvat mănăstiri de la ruină, a dăruit celor nevoiași, unii se grăbesc să vadă în aceasta un pericol.
            Sunt aceeași oameni care, într-o zi, vor cere decorarea Bisericii doar dacă e „aliniată” la un anume discurs, stil, ideologie. Aceiași care vor o Biserică fără monahi, o Liturghie fără Liturghie, o credință fără Hristos. Și care se miră apoi de ce nu mai cred oamenii în nimic, în timp ce ei înșiși nu mai cred în nimeni.

Din realizările Părintelui Calistrat Chifan:

• Refacerea și dezvoltarea Mănăstirii Plutonița Doroteia, prin proiecte proprii: chilii, azil, aghiazmatar, trapeză, grajduri, pictură și întreținere.

• Sprijinirea Schitului Molid și a obștii acestuia cu resurse financiare (30.000 lei) și materiale de construcție (80 m³ lemn).

• Ctitorirea Schitului „Petru și Pavel” din Botoș, cu sprijin consistent în construcții, alimente și fonduri de peste 350.000 lei.

• Susținerea Schiturilor Cotârgaș și Siret – Sf. Gheorghe, cu investiții în zidire, izolare termică, veșminte și odoare, totalizând peste 200.000 lei.

• Participarea la ctitorirea Mănăstirii Bujoreni – refăcută integral, cu biserica istorică ruinată reconstruită și consolidată de la geamuri în sus, pictată interior și exterior, cu acoperiș nou de tip „Ștefanian”. Întregul ansamblu monahal a beneficiat de o contribuție de aproximativ 47 de miliarde lei vechi în 20 de ani, dintre care marea parte a fost supravegheată direct de Părintele Calistrat, alături de o echipă de arhitecți și diriginți de șantier specializați.

• Coordonarea refacerii așezământului monahal „Alexandru Vlahuță”, început în 2001, sfințit în 2003, cu lucrări în valoare de circa 30 de miliarde lei vechi – construcție clopotniță, biserică mare, acoperișuri, zid de împrejmuire, pictură și corpuri de chilii.

• Inițierea și supervizarea construirii Mănăstirii Sf. Spiridon de la Strâmbu – Ilva Mică, județul Bistrița-Năsăud – locaș de maici, cu teren achiziționat, chilii și biserică ridicate până la pictură.

• Inițierea și supervizarea proiectului Mănăstirii Prodromița – inclusiv realizarea drumului de acces (4 miliarde lei), paraclis de iarnă (15 miliarde lei, donație a unui fiu duhovnicesc), corp de chilii (150.000 euro donați de doamna Anca Iordănescu), uși și feronerie oferite gratuit, materiale lemnoase și acoperiș furnizate integral de un alt binefăcător.

• Sprijinirea punctuală a altor locașuri: Schitul Bichigiu (400 milioane lei vechi), Poiana Zagrei și Piatra Craiului (200 milioane lei fiecare), Biserica parohială din Vicovu de Jos, cu donații în materiale scumpe (tablă de cupru) și fonduri colectate de la fii duhovnicești.

• Activitatea sa duhovnicească în cadrul Mănăstirii Vlădiceni, unde slujește de peste 15 ani, a fost dublată de sprijin direct în valoare de peste 45 de miliarde lei vechi, direcționați către lucrările și întreținerea așezământului, precum și schimbarea învelitorii cu tablă de cupru, construirea unui altar de vară etc.

• 18 ani de slujire la Mănăstirea Bârnova, unde a obținut sprijin guvernamental în valoare de 9 miliarde lei prin intermediul Ministrului Economiei de la acea vreme.

• La Spitalul Providența din Iași, a direcționat peste 2 miliarde lei pentru achiziția de aparatură medicală, pe lângă donații de veșminte, Evanghelii și burse pentru studenți teologi.

            În concluzie: Biserica nu dă distincții ca să placă, ci ca să recunoască. Nu răspunde la presiuni, ci la realitate. Și câtă vreme unii sapă gropi cu tastatura, alții, precum părintele Calistrat, pun temelii, construiesc acoperișuri, ridică biserici, și mai ales zidesc pentru Împărăția lui Dumnezeu, oameni.

Biroul de presă al
Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților