Institutul pentru Orașe Vizionare lansează Indexul Educației Urbane 2026 – Cum performează orașele la Bac, o platformă interactivă pentru înțelegerea sistemului educațional la nivel urban, construită pe rezultatele sesiunii de vară 2026 a examenului de Bacalaureat, publicate de Ministerul Educației prin portalul național de date deschise. Este prima analiză care tratează orașul, nu județul sau liceul, ca unitate de referință pentru interpretarea rezultatelor la Bacalaureat.
Proiect-pilot dezvoltat în cadrul CITY INDEX, Indexul Educației Urbane este un instrument de lucru care oferă o perspectivă asupra educației la nivel de oraș și a legăturii acesteia cu dezvoltarea urbană, capitalul uman și capacitatea comunităților de a păstra și atrage familii și tineri. Administrații locale, actori din domeniul educațional, părinți vor avea astfel posibilitatea de a genera interpretări personalizate și comparații pentru fiecare dintre cele 41 de municipii reședință de județ, până la nivel de unitate de învățământ. Platforma poate fi accesată gratuit pe www.iov.ro/cityindex/educatie-bac/.
”Am pornit de la o întrebare foarte apropiată de misiunea Institutului pentru Orașe Vizionare: ce poate spune Bacalaureatul despre un oraș? Nu vrem să realizăm încă un clasament al liceelor și nici să spunem că un oraș are educație «bună» sau «slabă». Vrem să facem datele mai ușor de înțeles și să punem la dispoziția administrațiilor locale și a celor care lucrează în educație un instrument util, care arată unde există performanță, unde apar diferențe și ce semnale merită urmărite mai atent. Dacă vrem orașe care să își păstreze tinerii și să atragă oameni, educația trebuie să facă parte din conversația despre dezvoltarea urbană”, spune Felix Tătaru, președintele Institutului pentru Orașe Vizionare.
CUM ESTE CONSTRUIT INDEXUL
Aplicația cuprinde trei componente principale: profiluri educaționale pentru fiecare municipiu, topuri tematice și o hartă interactivă pe care pot fi urmărite șase categorii de indicatori.
În definirea acestor componente, Indexul folosește indicatori calculați direct din rezultatele candidaților: promovabilitatea oficială și promovabilitatea reală, media la Bacalaureat, ponderea mediilor peste 9, ponderea mediilor de minimum 7, candidații cu medii sub 6 și absenții/neprezentații. Acestora li se adaugă patru indicatori sintetici care descriu dimensiuni mai complexe ale rezultatelor educaționale: excelența, cât de puternic este vârful de performanță; echitatea, cât de echilibrat sunt distribuite rezultatele între filiere, profiluri și licee; robustețea educațională, cât de largă și stabilă este baza elevilor cu rezultate bune și riscul educațional, dimensiunea zonei de vulnerabilitate, calculată prin rezultate sub pragul de promovare, absențe și deficit de promovabilitate reală.
Profilul educațional al fiecărui oraș include scoruri și rezultate, structura pe filiere (teoretică, vocațională, tehnologică) și profiluri, distribuția notelor, evoluția istorică, comparația cu orașe de dimensiuni similare, concentrarea performanței pe licee. Acesta e completat de un diagnostic educațional – de ex: oraș de excelență, oraș cu o bază educațională solidă sau oraș cu risc educațional ridicat – și o secțiune de interpretare a datelor.
Ce aduce diferit Indexul Educației Urbane 2026
Analiza introduce câteva perspective care nu se regăsesc în mod curent în raportările privind Bacalaureatul:
- orașul ca unitate de analiză, cu comparații între cele 41 de municipii reședință de județ și între orașe de dimensiuni similare;
- structura ofertei educaționale, prin ponderea diferită a filierelor teoretică, tehnologică, vocațională și pedagogică și influența acesteia asupra rezultatelor;
- concentrarea performanței, care arată în câte licee sunt generate rezultatele foarte bune ale unui oraș;
- analiza separată a celor șase sectoare ale Bucureștiului;
- distribuția notelor, care permite diferențierea între orașe cu medii generale similare, dar cu structuri diferite ale rezultatelor.
Câteva concluzii ale Indexului Educației Urbane 2026
Alba Iulia conduce clasamentul după trei indicatori de performanță
Alba Iulia înregistrează cea mai mare medie la Bacalaureat dintre municipiile analizate – 8,41, cea mai mare pondere a mediilor de peste 9 – 37,7% – și cea mai mare pondere a elevilor cu rezultate de minimum 7 – 85,4%. La promovabilitatea reală, municipiul ocupă locul al treilea, după Cluj-Napoca și Brașov. Filiera teoretică reprezintă 27,3% dintre candidații din Alba Iulia, cea mai mică pondere dintre orașele analizate, în timp ce filierele vocațională și tehnologică înregistrează rezultate cu peste 14 puncte procentuale peste reperele naționale ale propriilor filiere.
Profilul pedagogic înregistrează rezultate comparabile cu cele ale profilului real
Dintre cele 41 municipii reședință de județ, după profilul militar, profilul pedagogic are cea mai mare promovabilitate dintre profilurile analizate (promovați/înscriși): 95,4%, față de 92.2% în cazul profilului real. Media este aceeași pentru cele două profiluri, 8,57. Datele pentru profilul pedagogic includ peste 2.200 de candidați din 36 de orașe.
La polul opus se află profilul tehnic, care reunește aproape 9.800 de candidați în cele 41 de municipii și înregistrează o promovabilitate de 38,9%, în condițiile unui absenteism de peste 10%.
Diferențele dintre orașe rămân importante și în interiorul aceluiași profil. În Alba Iulia, de exemplu, profilul Servicii (din filiera tehnologică) are o promovabilitate (promovați/înscriși) de 89,9%, peste rezultatul profilului Real (filiera teoretică) din 11 dintre municipiile analizate.
Avantajul orașelor mari se reduce după pragul de aproximativ 100.000 de locuitori
Datele indică o diferență de numai 0,2 p.p. între promovabilitatea reală a municipiilor cu 100.000–200.000 de locuitori și cea a orașelor de peste 200.000 de locuitori.
Diferența devine vizibilă în cazul municipiilor cu mai puțin de 60.000 de locuitori, unde promovabilitatea reală medie este de 71,5%, față de 80,3% în municipiile din categoria de mărime imediat superioară.
Bucureștiul prezintă diferențe majore între sectoare
Analizate separat, sectoarele Capitalei se împart în două grupuri distincte. Sectoarele 1, 2 și 4 au o promovabilitate cuprinsă între 83,7% și 85,5%, în timp ce sectoarele 3, 5 și 6 se situează între 76,4% și 77,9%.
Raportate la clasamentul celor 41 de municipii, primele trei sectoare s-ar plasa în jurul locurilor 6-10, iar celelalte în zona locurilor 28–31. Diferența se vede și la mediile de peste 9: 35,5% dintre candidații Sectorului 1 se află în această categorie, față de 22,1% în Sectorul 6.
Cui se adresează Indexul
Indexul oferă administrațiilor locale, inspectoratelor și școlilor un instrument prin care pot identifica mai precis unde sunt concentrate rezultatele bune, cum evoluează baza elevilor cu performanțe solide și unde apar diferențe între filiere, profiluri sau unități de învățământ.
Presa, cercetătorii, organizațiile civice, părinții, profesorii și elevii au acces la profiluri pentru toate cele 41 de municipii, comparații cu orașe similare, serii istorice, distribuții ale rezultatelor și topuri tematice.
Detalii de metodologie
Datele utilizate provin din rezultatele finale ale examenului de Bacalaureat, sesiunea de vară 2026, după soluționarea contestațiilor, publicate de Ministerul Educației prin portalul național de date deschise. Analiza acoperă cele 41 de municipii reședință de județ, cu o defalcare separată pentru cele șase sectoare ale Bucureștiului. Comparațiile istorice sunt realizate exclusiv între sesiunile de vară.
În cadrul Indexului, „promovabilitatea reală” este calculată raportând numărul candidaților promovați la totalul celor înscriși, nu la numărul celor prezenți. Diferența dintre promovabilitatea oficială și cea reală reflectă efectul neprezentării și ajunge, în unele municipii, la aproape șase puncte procentuale.
Preluarea datelor se face cu menționarea sursei: Institutul pentru Orașe Vizionare – Indexul Educației Urbane 2026 și cu păstrarea contextului în care sunt calculați indicatorii.
Limitele analizei
Indexul descrie rezultatele la Bacalaureat ale candidaților asociați liceelor din fiecare municipiu și trebuie interpretat în limitele acestui set de date. Analiza nu include abandonul școlar anterior Bacalaureatului, rezultatele din învățământul primar și gimnazial, condițiile socio-economice ale familiilor, migrația elevilor între localități sau pregătirea suplimentară realizată în afara școlii.
Datele sunt asociate unităților de învățământ din municipiu, nu domiciliului candidaților, iar rezultatele includ și absolvenți din promoții anterioare. Rezultatele unui an nu reflectă exclusiv promoția curentă: în datele de Bacalaureat intră și candidați din promoții anterioare, iar ponderea lor diferă de la un oraș la altul.
Rezultatele descriu performanța agregată a sistemului liceal dintr-un oraș și nu pot fi extrapolate la situația unui anumit elev sau a unei anumite școli. Indexul trebuie utilizat ca instrument de comparație și identificare a unor tendințe sau diferențe care pot fi analizate în profunzime.
Un proiect-pilot al CITY INDEX
Ediția 2026 a Indexului Educației Urbane este o ediție-pilot, realizată cu sprijinul companiilor Transelectrica și Teletrans, prin care Institutul pentru Orașe Vizionare testează metodologia, modul de prezentare și utilitatea analizelor. Feedbackul din partea administrațiilor, profesioniștilor din educație, cercetătorilor, jurnaliștilor și utilizatorilor va fi utilizat pentru dezvoltarea edițiilor viitoare. Indexul Educației Urbane continuă direcția CITY INDEX, barometrul anual prin care Institutul pentru Orașe Vizionare analizează performanța celor 41 de municipii reședință de județ.
Rapoartele complete CITY INDEX 2024 și CITY INDEX 2025 sunt disponibile pentru descărcare pe www.iov.ro/cityindex.
Intră acum și în grupul de
