Ziua Internațională de Luptă împotriva Bolii Alzheimer, marcată în fiecare an pe 21 septembrie, urmărește creșterea gradului de conștientizare publică privind demența, precum și promovarea diagnosticului precoce și reducerea stigmei asociate acestei maladii.
Specialiștii apreciază că diagnosticarea precoce a bolii Alzheimer permite pacienților să acceseze din timp opțiunile terapeutice disponibile care pot gestiona simptomele și încetini progresia bolii.
Potrivit Institutului Național de Sănătate Publică, tema campaniei internaționale de informare și conștientizare prilejuită de Ziua Internațională de Luptă împotriva Bolii Alzheimer evidențiază importanța recunoașterii din timp a semnelor și simptomelor maladiei, a diagnosticării precoce și a accesului la servicii de îngrijire și sprijin pentru creșterea calității vieții pacienților și a familiilor acestora.
Institutul Național de Sănătate Publică se alătură acestei campanii promovând mesajul „Cu cât afli mai devreme, cu atât ai mai multe posibilități de a acționa – diagnosticul precoce al demenței face diferența.”
Într-un comunicat de presă al INSP se precizează că, la nivel global, peste 57 de milioane de persoane suferă de demență, dintre care peste 60 la sută locuiesc în țări cu venituri mici și medii, însă multe dintre aceste persoane nu beneficiază de un diagnostic oficial.
”De asemenea, aproximativ 85 la sută dintre persoanele diagnosticate cu demență nu au acces la servicii de sprijin după diagnostic. În fiecare an, sunt diagnosticate cu demență aproximativ 10 milioane de cazuri noi. Se estimează că numărul persoanelor care trăiesc cu demență va crește semnificativ, ajungând la 78 de milioane până în anul 2030 și la 139 de milioane până în anul 2050. Impactul economic global al demenței este estimat la 1,3 trilioane de dolari americani anual, valoare care se preconizează că se va dubla până în 2030”, se menționează în comunicatul INSP.
INSP mai precizează, citând un raport al Alzheimer Europe (2025), că aproximativ 9,1 milioane de persoane trăiesc cu demență în statele membre ale Uniunii Europene, peste 12 milioane de persoane sunt afectate la nivelul întregii Europe, estimându-se că, până în anul 2050, numărul persoanelor cu demență ar urma să crească cu peste 60 la sută, ceea ce impune dezvoltarea serviciilor de prevenție, diagnostic, tratament și îngrijire pe termen lung.
„În România, îmbătrânirea populației reprezintă unul dintre principalii factori care contribuie la creșterea numărului persoanelor diagnosticate cu demență. Conform datelor disponibile în sistemul de supraveghere al Institutului Național de Sănătate Publică, în anul 2025 au fost raportate de către medicii de familie 12 173 de cazuri noi de boală Alzheimer, un număr dublu de cazuri față de anul 2014, ceea ce evidențiază impactul tot mai important al acestei afecțiuni asupra sistemului de sănătate. Numărul real al persoanelor afectate este probabil mult mai mare, deoarece numeroase cazuri rămân nediagnosticate sau sunt diagnosticate în stadii avansate. Incidența bolii Alzheimer este mai mare în rândul femeilor, în comparație cu bărbații și în mediul urban în comparație cu mediul rural. Diferențele pot fi explicate parțial printr-o adresabilitate mai bună la servicii de sănătate pentru mediul și prin acces mai bun la serviciile de sănătate din mediul urban.
Totodată, conform estimării publicate de Institute for Health Metrics and Evaluation, în România prevalența demenței va avea o creștere accelerată de la 341.195 cazuri de demență în anul 2019 la 577.177 cazuri în anul 2050, ” se arată în documentul INSP.
Autoritățile sanitare apreciază că diagnosticarea precoce și corectă a bolii ar permite accesul către intervenții medicale și sociale adaptate, însă ”teama de diagnostic și stigmatizarea rămân bariere importante: 46% dintre persoanele care trăiesc cu demență și aparținătorii acestora indică aceste aspecte drept obstacole în obținerea unui diagnostic”, de aceea este necesară intensificarea eforturilor pentru informarea populației.
INSP mai informează că demența reprezintă, în prezent, a cincea cauză principală de deces prin boli netransmisibile la nivel mondial, iar estimările indică faptul că, până în anul 2040, aceasta va deveni a treia cauză principală de deces la nivel global.
”Boala Alzheimer este o afecțiune neurodegenerativă progresivă, caracterizată prin afectarea memoriei, gândirii, comportamentului și autonomiei personale, reprezentând cea mai frecventă formă de demență, responsabilă pentru aproximativ 60–70% din totalul cazurilor. Apariția bolii Alzheimer nu este specifică îmbătrânirii normale, însă vârsta înaintată este cel mai cunoscut factor de risc pentru dezvoltarea bolii, majoritatea persoanelor cu boala Alzheimer având peste 65 de ani. Alți factorii de risc pentru maladia Alzheimer sunt: factorii genetici (riscul este mai mare pentru persoanele care au unul dintre părinți sau frați cu această boală), sindromul Down, traumatismele craniene, insomnia, sedentarismul, obezitatea, fumatul, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat de tip 2, nivelurile ridicate de colesterol”, se arată în comunicatul INSP.
Sursa citată subliniază că semnele și simptomele precoce ale bolii Alzheimer includ pierderea memoriei pe termen scurt, senzația de dezorientare și pierderea obiectelor.
„Inițial, persoanele cu demență Alzheimer consideră sarcinile zilnice ca fiind complexe și le este dificil să își organizeze și să își exprime gândurile, iar unele dintre schimbările de dispoziție și comportament pot fi legate de dificultățile de comunicare. Pe măsură ce demența Alzheimer progresează, simptomele se accentuează și afectează tot mai mult activitățile cotidiene. În stadiile avansate ale demenței Alzheimer, persoanele afectate se confruntă frecvent cu dificultăți de mers, de menținere a poziției așezat și, în cele din urmă, cu tulburări de înghițire”, mai informează INSP.
Printre recomandările INSP privind prevenirea riscului de declin cognitiv și demență se numără exercițiile fizice, respectiv exercițiile de coordonare și de menținere a echilibrului, implicarea socială pentru menținerea unui tonus psihic adecvat, o dietă echilibrată, în special legume, cereale integrale, pește, ulei de măsline, stimularea mentală prin învățarea de lucruri noi, jocuri de strategie, un program de somn regulat, reducerea stresului și renunțarea la fumat și la consumul de alcool.
”În România, pacienții pot beneficia de consultații și evaluări cognitive decontate prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate, pe baza unui bilet de trimitere. Există centre specializate care oferă evaluări cognitive complexe și monitorizare pe termen lung prin echipe multidisciplinare dedicate tulburărilor de memorie, contribuind la stabilirea unui diagnostic corect și la inițierea timpurie a unui plan de îngrijire adaptat fiecărui pacient. Specialiștii recomandă un consult geriatric preventiv după vârsta de 55 de ani, chiar și în absența unor simptome evidente. Cu cât factorii de risc și primele semne de declin cognitiv sunt identificați mai devreme, cu atât planul de îngrijire poate fi mai eficient, iar un diagnostic pus la timp rămâne cea mai bună investiție în calitatea vieții celui drag”, mai precizează INSP.
La nivel județean, potrivit informațiilor furnizate de directorul Direcției de Sănătate Publică Suceava, Daniela Odeh, în anul 2025 s-au raportat 107 cazuri noi de demență, fiind rămași în evidență 847 de pacienți în 2025.
Odeh a declarat pentru NewsBucovina că numărul cazurilor noi de demență diagnosticate și care au fost raportate de la începutul acestui an a crescut, fiind înregistrați 179 de pacienți cu maladia Alzheimer, iar în prezent se află în evidențe cu această boală 903 persoane din județul Suceava.
Ziua Internațională de Luptă împotriva Bolii Alzheimer a fost stabilită în anul 1994 de către Alzheimer Disease International (ADI), cu sprijinul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
Intră acum și în grupul de
