Intră acum și în grupul de
O excepție de neconstituționalitate privind abuzul în serviciu admisă de Curtea de Apel Suceava urmează să fie judecată de Curtea Constituțională, fiind ridicată și susținută de avocatul sucevean Dorin Andronic care arată judecătorilor constituționali că abuzul în serviciu poate fi sancționat penal doar prin încălcarea legii penale, el considerând că această clarificare va determina și că nu se mai impune nici problema introducerii unui prag valoric pentru paguba produsă prin abuz în serviciu.
Avocatul sucevean arată că, printr-o decizie, 405/2016, Curtea Constituțională a admis, în parte, excepția de neconstituționalitate privind dispozițiile legate de infracțiunea de abuz în serviciu aceasta fiind limitată la fapta funcționarului care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, îndeplinește defectuos un act, „prin încălcarea legii”.
Dorin Andronic a declarat pentru News Bucovina că, prin sintagma „îndeplinește prin încălcarea legii” Curtea Constituțională nu a rezolvat problema neconformității prevederilor articolului din Codul Penal privind abuzul în serviciu cu prevederile Constituționale și a menținut starea de neclaritate a acestei norme penale pentru că nu orice încălcare a legii poate fi abuz în serviciu.
Avocatul sucevean explică în sesizarea pe care a depus-o la Curtea Constituțională că numai legea penală prevede faptele care constituie infracțiuni și că nici o persoană nu poate fi sancționată penal pentru o faptă care nu este prevăzută în legea penală.
El subliniază că prin lege penală se înțelege orice dispoziție cu caracter penal cuprinsă în legi organice, ordonanțe de urgență, sau alte acte normative care, la data adoptării lor, aveau putere de lege.
„Astfel, sintagma „îndeplinește prin încălcarea legii” apare la fel de generală, neprecisă, nepredictibilă, ca și sintagma „în mod defectuos” pe care dorește să o substituie. Încălcarea legii civile, comerciale, administrative, fiscale, etc, sau a legilor speciale care nu conțin expres dispoziții cu caracter penal, nu poate constitui elementul material al faptei de abuz în serviciu”, notează Dorin Andronic.
El adaugă că, în aceste condiții, pentru fapte similare se creează o practică neunitară pentru că unele organe judiciare rețin infracțiunea de abuz în serviciu în timp ce altele dispun clasarea tocmai pentru că formularea maximă de generalitate a normei de incriminare permite o intepretare incoerentă, neunitară.
Astfel, el arată că există o practică extinsă ca notarii să fie trași la răspundere penală pentru abuz în serviciu când întocmesc greșit un act, deși pentru asemenea fapte legea civilă prevede alte sancțiuni, cum ar fi nulitatea actului.
El mai exemplifică în documentul transmis Curții Constituționale cu situații de încălcare a Constituției care au generat condamnarea României în multiple cauze la CEDO, dar care nu au constituit elementul material al faptei de abuz în serviciu în sarcina organelor de urmărire penală sau a instanțelor de judecată, sau că încălcarea dispozițiilor OUG 34/2006 privind achizițiile publice, constituie contravenție întrucât actul normativ nu are dispoziții cu caracter penal pentru nerespectarea acestuia.
Mai mult, el amintește că încălcarea prevederilor Constituției, de dată recentă, chiar de procurorii DNA, nu a ridicat problema reținerii infracțiunii de abuz în serviciu.
„Este adevărat că orice încălcare a legii, deci și a celei civile, comerciale, administrative, fiscale, etc., sau a legilor speciale, prin fapte concrete, distincte, ilicite, pot atrage răspunderea penală, dar numai pentru aceste fapte, în considerarea laturii obiective și subiective a acestora”, mai arată avocatul care adaugă că săvârșirea, de funcționarul public, a unor fapte penale distincte în exercitarea atribuțiilor de serviciu nu pot fi absorbite în infracțiunea de abuz în serviciu, acestea fiind sancționate de legiuitor în mod distinct.
El mai susține că în condițiile în care activitatea funcționarului public este girată de peste 15.000 de acte normative, este aproape imposibil ca funcționarul public să-și coordoneze activitatea zilnică astfel încât să nu încalce „atribuțiile de serviciu” în condițiile în care legea nu clarifică dacă sunt atribuții generale sau specifice funcției.
Dorin Andronic menționează că, potrivit Constituției, toate instituțiile, autoritățile și persoane au obligația de a respecta legile, iar această obligație de a respecta legile presupune ca norma penală referitoare la fapta de abuz în serviciu a funcționarului public să nu contravină prevederilor de esență a legilor speciale privind statutul funcționarului public și a contenciosului administrativ și să fie în concordanță cu prevederile acestor legi.
„Din legile speciale precizate rezultă astfel că pentru existența infracțiunii de abuz în serviciu și obținerea de foloase necuvenite, fapta funcționarului public trebuie să fie săvârșită cu vinovăție prin încălcarea atribuțiilor proprii de serviciu clar și limitativ stabilite prin actul de numire, iar „actul” îndeplinit sau neîndeplinit să vizeze doar un act administrativ emis în regim de putere publică prin încălcarea legii, în scopul de a obține pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit și prin aceasta să cauzeze o pagubă sau o vătămare a intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice”, se mai arată în sesizare.
Avocatul sucevean subliniază că prin introducerea sintagmei „cu încălcarea legii penale” s-ar asigura un grad înalt de protecție a drepturilor și libertăților cetățenilor, a dreptului la siguranță, și de asemenea, s-ar asigura transpunerea în legislația penală a principiului egalității cetățenilor în fața legii, fără privilegii și discriminări, fapt statuat în Constituție.
Totodată, Dorin Andronic mai arată că fapta de abuz în serviciu și agravanta sunt dezincriminate din 25 august 2016, întrucât, conform Constituției dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare constatate ca fiind neconstituționale își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale, iara acestea nu au fost puse până acum în acord cu prevederile constituționale.
El argumentează că aceste fapte sunt dezincriminate pentru că, potrivit legii, Curtea Constituțională poate admite sau respinge excepțiile de neconstituționalitate și nu de interpretare, iar singura autoritate legiuitoare care este îndreptățită să intepreteze și să modifice prevederile legii este Parlamentul.
„Astfel, toate deciziile Curții date atât în soluționarea obiecțiilor de neconstituționalitate cât și a excepțiilor de neconstituționalitate prin care se constată neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe au ca rezultat obligarea Parlamentului și Guvernului, după caz, de a pune de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Până la realizarea acestei obligații, prevederile în vigoare neconstituționale se suspendă, iar după 45 de zile, dacă obligarea nu a fost realizată își încetează efectele”, susține Dorin Andronic.
Curtea Constituțională va judeca în 25 aprilie această excepție de neconstituționalitate susținută de avocatul Dorin Andronic.(N.B.)
Intră acum și în grupul de
