Coordonatorul Secției de Pneumologie din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Suceava, medicul primar pneumolog Sorin Nicolae, a declarat pentru NewsBucovina că adresabilitatea pacienților pentru testarea de tip poligrafie/polisomnografie în vederea diagnosticării și tratării apneei de somn a crescut în ultimii doi ani în spital datorită capacității de diagnostic conferite de dotări cu echipamente specifice, prin dobândirea de competențe profesionale în domeniul somnologiei și ventilației de către unii medici ai secției, dar și prin compensarea tratamentului de către Casa de Asigurări de Sănătate.
Medicul Sorin Nicolae a spus că în Secția de Pneumologie sunt diagnosticați lunar între 30 și 40 de pacienți cu apnee de somn în formă ușoară, moderată sau severă, o afecțiune caracterizată prin oprirea repetată a respirației în timpul somnului.
El a menționat că în forma obstructivă a bolii, apneea de somn este precedată adesea de sforăit, poate fi însoțită de scăderea saturației de oxigen în sânge, de treziri repetate în timpul somnului din cauza efortului de a respira sau a senzației de sufocare, pe care de cele mai multe ori pacientul nu și le amintește.
”Marea majoritate a pacienților care au apnee în somn sunt mari sforăitori și, de obicei, sunt supraponderali sau obezi și unii dintre ei au și alte afecțiuni asociate. De aceea, înainte de a se institui tratamentul pentru apneea de somn, se încearcă să se corecteze eventualii factori favorizanți cum ar fi polipoza nazală(n.r. polipi nazali), lueta(n.r. pop. omușorul din gât) de volum mare, vegetații de alte feluri, amigdale hipertrofice. Acești factori favorizanți se pot corecta din punct de vedere chirurgical în colaborare cu medicul specialist”, a explicat dr. Sorin Nicolae, care a adăugat că, și cu efectuarea acestor intervenții chirurgicale, boala rămâne, chiar dacă este într-o formă ameliorată, prin scăderea severității acesteia.
El a descris ce se întâmplă în organism în cazul apneei de somn arătând că în timpul somnului mușchii gâtului se relaxează excesiv și calea aeriană se închide mecanic, oprind respirația, iar când creierul sesizează lipsa de oxigen, declanșează o scurtă alarmă (o microtrezire) pentru a trimite semnale mușchilor să se contracte și să redeschidă calea aeriană.
Medicul primar pneumolog a vorbit și despre impactul somnului fragmentat asupra activității din ziua următoare specificând că din cauză că organismul nu se poate recupera, apare oboseala cronică și somnolența severă în timpul zilei, dar și riscul producerii unor accidente, cum ar fi adormitul la volan.
Șeful Secției de Pneumologie a menționat și complicațiile medicale generate de apneea de somn, cum ar fi tulburările neuroendocrine, creșterea tensiunii arteriale care face ca hipertensiunea să devină rezistentă la tratamentul clasic, iar diabetul zaharat este mai greu de controlat din cauza producerii unor dezechilibre.
”De cele mai multe ori apneea de somn este centrală, iar terapia de ventilație non-invazivă de tip CPAP( ventilație cu presiune pozitivă continuă) este recomandată în cazul acestui tip de apnee. Pacienții care sunt diagnosticați cu această boală în urma înregistrărilor de poligrafie, a doua zi urmează titrarea presiunilor la care apneele dispar sau sunt mult mai rare. Severitatea bolii poate fi cuantificată, apneea poate fi ușoară, medie, severă și în funcție de aceasta se stabilește și dacă este nevoie de tratamentul de tip CPAP”, a precizat dr. Sorin Nicolae.
Medicul primar pneumolog a mai spus că tratamentul de tip CPAP pentru apneea de somn este decontat de Casa de Asigurări de Sănătate cu condiția ca” pacientul să fie cooperant și să îl urmeze” menționând că aparatele de acest fel pot fi închiriate de la firme specializate.
La rândul său, medicul specialist pneumolog cu competențe în somnologie și ventilație, Oana Roșu, a subliniat că, din analiza cazuisticii secției, se observă că apneea de somn apare mai mult după vârsta de 40 de ani, însă au fost înregistrate cazuri și în rândul tinerilor care aveau indicele de masă corporală crescut.
Întrebată dacă incidența bolii este mai mică în rândul femeilor decât al bărbaților, medicul Oana Roșu a răspuns că, până la anumită vârstă, femeile beneficiază de protecția hormonală estrogenă și incidența este mai mică, dar după instalarea menopauzei acest lucru se schimbă, incidența apneei de somn fiind aproape la fel ca și la bărbați.
Ea a spus că din totalul pacienților testați în cadrul secției 70 la sută au fost diagnosticați cu apnee de somn în formă ușoară, moderată sau severă.
”Nu toți cei diagnosticați cu apnee au și indicații de tratament tip CPAP, cei cu forme ușoare sunt anunțați și le recomandăm repetarea testării la un an, însă noi ne orientăm mai mult după partea de oxigenare, nu neapărat după indicele pe care ni-l dă diagnosticul. Sunt unii pacienți care au indicele de apnee-hipopnee crescut, dar nu desaturează mult, respectiv persoane care au puține evenimente, dar au desaturări importante și acestea au indicații de tratament”, a precizat dr. Oana Roșu.
Medicul pneumolog a spus că pacienților cu forme ușoare ale bolii le este oferită după consultație o listă cu recomandări referitoare la igiena somnului prevăzute în Ghidul privind managementul pacientului adult cu tulburări respiratorii în timpul somnului, elaborat de Ministerul Sănătății, iar în cazul pacienților care au apnee de somn doar atunci când dorm pe spate este recomandată terapia pozițională, ce presupune menținerea corpului pe o parte în timpul nopții pentru a reduce frecvența pauzelor de respirație și a intensității sforăitului, prin purtarea, spre exemplu, a unei veste sau a unei centuri poziționale.
”Sunt pacienți care nu prea suportă masca de la terapia CPAP și vin și ne întreabă de tratamente alternative, dar la ora actuală încă nu s-au dezvoltat alternative la terapia CPAP, aceasta fiind deocamdată standardul de aur în terapia apneei în somn și care chiar funcționează, iar rezultatele cele mai bune ale acestei terapii le observăm la cei cu forme foarte severe de apnee, lor chiar le schimbă viața, ”, a spus medicul specialist Oana Roșu adăugând că poligrafia este singura modalitate care ajută medicii să stabilească diagnosticul de certitudine în apneea de somn, iar raportul generat în urma testării care este prezentat și explicat pacientului îl ajută pe acesta să înțeleagă și să accepte mai ușor tratamentul având informațiile de care are nevoie.
