Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de morbiditate și mortalitate în România, rata mortalității prin boli cardiovasculară fiind de 2,5 ori mai mare în țara noastră decât media Uniunii Europene, conform datelor publicate recent de Institutul Național de Sănătate Publică.
La nivel județean, potrivit informațiilor furnizate de directorul executiv al Direcției de Sănătate Publică Suceava, Daniela Odeh, în primul semestru al acestui an se aflau în evidențe 162 322 de persoane diagnosticate cu boli cardiovasculare, înregistrându-se și 2260 de decese din cauza acestor boli.
Pornind de la aceste cifre și ținând cont de faptul că majoritatea bolilor cardiovasculare pot fi prevenite prin evitarea factorilor de risc comportamentali și de mediu am apelat la experiența medicului specialist cardiolog sucevean Alexandru Calancea, fost manager timp de 5 ani al Spitalului Clinic Județean de Urgență Suceava, pentru a oferi publicului informații privind pașii de urmat pentru adoptarea unui stil de viață sănătos care să ne țină departe de povara acestor boli.
Medicul specialist cardiolog sucevean Alexandru Calancea a declarat pentru NewsBucovina că, în ultimii 10-20 de ani, bolile cerebro-vasculare au devenit și sunt principala cauză de mortalitate la nivel european, mondial, România aliniindu-se acestor statistici.
El a spus că, din păcate, infarctul de miocard și accidentul vascular cerebral, care fac parte din categoria bolilor cerebro-vasculare, reprezintă principala cauză de mortalitate la nivel național, pe locul doi, situându-se bolile oncologice.
”Amândouă cauzele, atât bolile cerebro-vasculare, cât și cele oncologice, au crescut foarte mult și atunci noi, ca și specialiști în sănătate, ne întrebăm de ce se întâmplă lucrul acesta în condițiile în care medicina anului 2026 este foarte mult avansată față de acum 20-30 de ani, sunt medicamente noi, foarte bune, sunt proceduri noi de investigații”, a spus Calancea adăugând că deși există toate aceste instrumente la îndemâna medicilor, în beneficiul pacienților, totuși infarctul de miocard, accidentele vasculare cerebrale și bolile oncologice rămân principala cauză de mortalitate.
El a dat ca exemplu investițiile realizate la SCJU Suceava în echipamente de diagnostic, dar și derularea unor programe de sănătate prin intermediul cărora sunt oferite asistență medicală de specialitate, diagnostic și tratament pentru pacienții cronici , dar și tratament de urgență sau de monitorizare pentru afecțiunile cardiovasculare( implantare stenturi în cazul infarctului miocardic și trombectomii în cazul AVC-ului etc), dar cu tot acest progres în domeniul medicinei, s-au menținut în top bolile cardiovasculare ca și mortalitate.
Medicul cardiolog sucevean a subliniat că pe lângă factorii de risc clasici, respectiv hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, dislipidemiile, obezitatea, sedentarismul sau fumatul, ”ceva s-a schimbat”, în prezent vorbindu-se foarte mult despre ”problema inflamației vaselor de sânge”.
”Vasele noastre, că vorbim de cele de la nivelul creierului, de la nivelul inimii sau că vorbim în general de vasele de sânge din organism, sunt extrem de inflamate. Un vas inflamat este permeabil pentru grăsimile din sânge, pentru colesterol, să intre în interiorul vasului, în păturile vasului și să formeze plăcile de colesterol. Sunt pacienți care fac AVC, care fac infarct de miocard la o vârstă tânără și, atenție, având un colesterol normal și atunci ne întrebăm de ce un pacient cu un colesterol foarte mare s-ar putea să nu facă niciodată un infarct. Am văzut în ultimii ani în spital pacienți cu colesterolul normal în buletinul de analize și care totuși fac infarct. Înseamnă că există altceva, mai mult decât factorii clasici amintiți, adică această inflamație a vaselor, de aceea avem și analize medicale care ne arată această inflamație generalizată a vaselor”, a explicat cardiologul sucevean.
Medicul Alexandru Calancea a subliniat că alimentația nesănătoasă, dar și aerul poluat sunt nocive pentru organism, inclusiv pentru vasele de sânge.
” O mâncare aditivată, cu conservanți, cu E-uri, cu antibiotice , cu coloranți, este o alimentație care ne inflamează vasele, pe lângă fumat și diabet, care sunt factori de risc clasici, iar toți acești factori cumulați fac ca vasele noastre de sânge să fie extrem de inflamate. Atunci, așa cum spun și încerc să-i învăț pe toți pacienții la cabinet, prevenția este cel mai important lucru pe care îl putem face pentru sănătatea noastră”, a precizat Calancea.
Deși se vorbește în termeni generali despre prevenție, multă lume nu știe cum să o facă, de aceea medicul sucevean a spus că prevenția se bazează pe patru piloni: alimentația sănătoasă, mișcarea, somnul de calitate și relațiile sociale.
”Trebuie ca fiecare dintre noi să ținem cont de acești patru piloni importanți pentru a face prevenție. Cred că multe probleme vin din alimentație, pentru că în anul 2026 nu mai mâncăm o mâncare naturală, simplă, puțin procesată și neaditivată. Vorbim de industria alimentară, vorbim de mâncare ultraprocesată, extrem de aditivată, atunci această alimentație pe care o adoptăm, pentru că nu avem timp și suntem mereu pe fugă, încercăm să luăm totul gata făcut din supermarket și dacă se poate doar să încălzim la cuptorul cu microunde și imediat să mâncăm, ne aduce mari deservicii. În zona Bucovinei, și avem norocul acesta, încă sunt producători și cultivatori locali, piețe de unde putem cumpăra produse naturale, dar în marile orașe, capitale, e foarte greu să găsești aceste produse naturale, alimente de bază, sau dacă se găsesc, sunt extrem de scumpe. În zona Bucovinei avem încă resurse de a procura alimente naturale și de a face o alimentație cât mai naturală și echilibrată , cât mai puțin aditivată”, a menționat Calancea.
Vorbind despre un alt pilon al prevenției, mișcarea, doctorul cardiolog sucevean a atras atenția că din ce în ce mai mulți oameni sunt dependenți de mijloacele de transport în detrimentul mișcării, iar acest comportament este preluat și de copii.
”Dacă e să mă refer la mișcare, trăim într-o eră ”a totului pe repede înainte”, nu mai avem timp de nimic. Copilul îl ducem cu mașina la școală, îl învățăm de mic că este dependent de un mijloc de transport, nu știe să se miște pe jos. Îmi amintesc de anii 80, când eram acasă, în Vicov, nu conta că este frig, că ninge sau plouă, pentru că mergeam pe jos la școală, nu mă ducea tata cu bicicleta sau cu mașina sau cu săniuța. Nu ne mai mișcăm deloc, mergem cinci sau zece minute cu mașina, preferăm să stăm în trafic o jumătate de oră, să respirăm noxele de eșapament de la mașinile din față, și aici ating un punct sensibil și anume poluarea, care este extrem de nocivă. Noxele din aer ajung prin respirație în plămâni și apoi trec la nivelul vaselor provocând inflamația acestora. Ne-am învățat și suntem dependenți de mijloacele de transport, nu facem mișcare absolut deloc, și aici nu mă refer la mersul la sală, să facem abonament sau să practicăm un sport de performanță, ci vorbesc de mișcarea de zi cu zi, așa cum am văzut la bunicii și părinții mei, prin curte, plimbarea de seară, mersul pe jos la magazin, mersul pe jos la școală sau serviciu. Asta ne lipsește. Ne-am învățat, pentru că ne grăbim, pentru că noi grăbim, de fapt, timpul, avem impresia că nu avem timp de nimic, mai bine mergem cu mașina. Acest lucru ne aduce două deservicii: nu ne mișcăm și poluăm aerul. Un aer poluat cu multe noxe, cu multe particule de la fumul de eșapament, la fel inflamează vasele”, a precizat medicul Alexandru Calancea.
Calitatea somnului și programul de 7-8 ore de somn pe noapte recomandate de medic sunt benefice pentru funcționarea organismului, de aceea este necesară respectarea lor.
”Legat de somn, nu mai știm să ne respectăm cele șapte-opt ore de somn recomandate de profesioniștii din sănătate. Ce înseamnă un somn de calitate? Începând de la ora zece seara, șapte-opt ore de somn sunt benefice și recomandate pentru organismul nostru. Degeaba dormim a doua zi, degeaba încercăm să recuperăm, pentru că nu este același lucru. Un organism care nu este odihnit, nu va performa a doua sau a treia zi”, a explicat Calancea.
Referitor la relațiile sociale, medicul sucevean a declarat, citând rezultatele unor studii, că oamenii care trăiesc simplu, ”în bună înțelegere unii cu alții, care trăiesc în pace, care au o conviețuire umană frumoasă, nu au stres, agitație sau ură”, sunt mult mai sănătoși.
”De aceea stresul pe care îl avem zilnic fiecare dintre noi, pentru că alergăm, pentru că trece timpul, pentru vrem mai mult și vrem mai bine ne aduce un mare deserviciu pentru sănătate.
Fiecare dintre noi găsește zilnic un element stresant, că e la grădiniță, că e la serviciu, că e în trafic. Cel mai bun învățător care ne poate ajuta să ne gestionăm stresul suntem noi înșine. Ar trebui să ne debarasăm de toate lucrurile acestea și să evităm stresul, e foarte greu în practică, dar nu imposibil. Dacă ajungem să conștientizăm toate lucrurile acestea, să dăm mai mult timp zilelor noastre, avem impresia că ziua de 24 de ore este prea scurtă și că ne-ar trebui 34 de ore, pentru că noi o grăbim. Ar trebui să fim mai atenți la lucrurile simple, precum privitul răsăritului de soare sau al apusului, pentru că cele cinci minute petrecute făcând ceva pentru tine înseamnă foarte mult, te relaxează, te destresează de tumultul vieții. Avem impresia că suntem invincibili, că suntem de fier, că suntem tineri, că suntem în forță și tot alergăm”, a mai spus medicul cardiolog.
El consideră că sistemul medical românesc ar trebuie reformat și ar trebui să se investească masiv în programele de prevenție, în special cele de prevenția primară.
”În România, din punctul meu de vedere, se pune accent pe tratamentul bolii atunci când apare, dar mai puțin pe prevenție, pe programe de educație pentru sănătate în școli, pe programe pentru tineret despre ce înseamnă o alimentație sănătoasă, despre ce înseamnă mișcarea pentru organism, despre ce efect are stresul asupra sănătății. Ajungem la vârsta adultă să ne confruntăm direct cu boala, pentru că medicul de familie nu mai are timp, pentru că părinții noștri nu au știut, pentru că școala nu ne-a oferit posibilitatea de afla ce înseamnă prevenție și atunci mulți dintre noi ajungem în momentul în care am făcut infarct miocardic, AVC și ne punem problema ce facem de acum încolo, iar asta este ceea ce se numește prevenție secundară. Prevenția secundară se face după ce deja ai avut un eveniment nefericit, o boală cardiovasculară sau altceva. Dar accentul trebuie să se pună pe prevenția primară, până să se întâmple un eveniment nefericit sau să apară o boală.
Sistemul medical românesc ar trebuie să investească masiv în prevenție, pentru că este mai puțin costisitor pentru Ministerul Sănătății să investească în programele de prevenție, decât să investească în tratarea bolilor. Atunci poate că aici trebuie schimbată optica și să se pună în balanță”, a subliniat medicul cardiolog Alexandru Calancea.
Dr. Alexandru Calancea a vorbit și despre efectul reclamelor asupra conduitei alimentare, despre informațiile nefiltrate de pe rețelele sociale care pot influența comportamentul alimentar, mai ales în rândul copiilor.
”Mă gândeam la cât suntem de agasați de reclame, de informații, de toate rețelele de socializare, nu am nimic cu ele, pentru că astea sunt vremurile, dar informațiile nu sunt filtrate, sunt lăsate la liber. Spre exemplu, informațiile din zona industriei alimentare, care ne agasează zilnic. Repet, nu am nimic cu nimeni, fiecare este liber să aleagă, dar atât timp cât faci reclamă unor produse clar cunoscute, dovedite ca fiind nocive, când vezi copii care sunt înnebuniți după acele produse, când vezi că obezitatea este o epidemie în momentul de față, asta mă îngrijorează. Rar găsesc la cabinet un pacient normo-ponderal. Obezitatea este peste tot, pentru că nu dormim cum trebuie, lipsa somnului contribuie la creșterea în greutate, nu numai stilul alimentar deficitar și lipsa mișcării. Obezitatea este un factor de risc cardiovascular foarte important. De aceea când vezi un copil supraponderal, obez, la o vârstă fragedă, te gândești că e posibil ca acesta să fie în viitor candidat la o boală cardiovasculară. Atunci este clar că informarea, informația este un lucru esențial și o obligativitate a noastră, a specialiștilor din sănătate, să o facem în scopul prevenției. Părintele trebuie să înțeleagă că dacă copilul este supraponderal de la o vârstă tânără va avea un risc foarte mare de a dezvolta o boală cardiovasculară și nu numai, bolile oncologice se leagă de zona aceasta de obezitate. Noi, părinții, trebuie să înțelegem, iar specialiștii din sănătate trebuie să popularizăm aceste informații, să facem prevenție în cabinet, în timpul consultațiilor, în ambulatoriu, în mass media, să fie popularizată necesitatea adoptării unui stil de viață sănătos și să se vorbească despre importanța prevenției primare”, a conchis medicul specialist cardiolog Alexandru Calancea.
