Consorţiul universitar “Academica Plus” salută realizarea Metarankingului Universitar 2016 sub egida MENCŞ, dar atrage atenţia că acesta ar trebui efectuat, în viitor, ţinându-se cont mai mult de indicatorii calitativi şi nu cantitativi

“Propunerea înființării unui nou fond din bugetul destinat învăţământului superior nu poate să vizeze decât diminuarea bugetelor celorlalte universități, închiderea a cel puțin jumătate din universitățile de stat din România şi, astfel, eliminarea concurenţei”, opinează Consorţiul „Academica Plus” în urma analizei Raportului asupra primului Exerciţiu Naţional de Metaranking Universitar 2016.




 

Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice a făcut public Raportul asupra primului Exerciţiu Naţional de Metaranking Universitar 2016, ce a avut ca obiectiv cunoaşterea poziţionării universităţilor româneşti în clasamentele internaţionale de profil.

Într-un comunicat de presă al MENCŞ, publicat în data de 15 noiembrie 2016, se preciza că, potrivit concluziilor acestui raport, în anul 2016, un număr de 20 de universităţi din România (din cele 92 de universități active, 4 dintre acestea aflate însă în fază de lichidare), toate de stat, reuşesc să treacă un prag minimal al vizibilităţii în clasamentele internaţionale ale universităţilor bazate dominant pe criterii/indicatori academici.

“Dintre acestea, 5 instituții de învățământ superior intră în categoria Universităţi româneşti cu potenţial de excelenţă, vizibile şi cu impact internațional (în ordinea din clasament: Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea din București, Universitatea Politehnica din București, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași şi Universitatea de Vest din Timișoara), în timp ce celelalte 15 instituții de învățământ superior pot fi grupate în categoria Universităţi româneşti vizibile internațional”, se menţionează în comunicatul de presă al MENCŞ..

Sursa citată precizează că analiza a ținut cont de cele 9 clasamente internaţionale relevante, care oferă un scor global și care includ preponderent criterii/indicatori academici.

“Rezultatele analizei scot în evidență atât universitățile românești care trec un prag minimal al vizibilității internaționale (cele 15 universități româneşti vizibile internaţional), cât și universitățile cu potențial world-class, potenţial competitive în aria internațională a educației și cercetării (cele 5 universităţi româneşti cu potenţial de excelenţă, vizibile şi cu impact internațional)”, se arată în comunicatul MENCŞ.

usv-universitate-1

Autorii acestui raport au formulat mai multe recomandări pe baza rezultatelor obţinute în urma efectuării acestui exerciţiu de Metaranking Universitar, printre acestea numărându-se crearea, pe lângă modul clasic de finanţare a universităţilor, a unui fond de competitivitate şi de excelenţă, reprezentând minimum 20 la sută din bugetul public alocat anual învăţământului superior, care ar putea  să susţină “universităţile româneşti vizibile internaţional” şi “universităţile româneşti cu potenţial de excelenţă, vizibile şi cu impact internațional”.

Consorțiul Universitar „Academica Plus”, format din Universitatea din Pitești, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Universitatea din Ploiești, Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, Universitatea „Valahia” din Târgoviște, Universitatea din Oradea, Universitatea din Petroșani, Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad și Universitatea „Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu, a transmis, luni, un comunicat de presă în care este exprimat un punct de vedere cu privire la primul Exercițiu Național de Metaranking Universitar 2016.

Prezentăm integral comunicatul de presă al Consorţiului “Academica Plus”:

“Din analiza efectuată de reprezentanții universităților care fac parte din Consorțiu, rezultă următoarele:

Vizibilitatea internațională a universităților este un indicator cu privire la calitatea și atractivitatea învățământului superior din țara respectivă, precum și la gradul de influență pe care îl exercită cercetarea academică la nivel global, din acest motiv exerciții de genul Metarankingului universitar 2016 realizat sub egida MENCS sunt salutare;

Exercițiul național de metaranking universitar realizat sub egida MENCS utilizează cu precădere indicatori cantitativi, bazați pe volumul rezultatelor academice ale universităților, și nu pe indicatori calitativi care ar presupune raportarea întregului volum de rezultate la numărul celor care le produc;

Autorii raportului privind exercițiul de metaranking propun crearea unui fond suplimentar de 20% din bugetul învățământului superior care să fie repartizat preponderent primelor 5 universități clasate în top: Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea din București, Universitatea Politehnica din București, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași şi Universitatea de Vest din Timișoara;

Din analiza finanțării universităților de stat din România, se observă că acel fond de 20% echivalează cu bugetul a 26 de universități; așadar, indirect, autorii propun desființarea a 26 de universități de stat pentru a crea fonduri suplimentare ce ar viza competitivitatea și vizibilitatea externă a 5 universități;

Alocarea suplimentară a 20% din bugetul destinat învățământului superior nu va propulsa în următoarele decenii nici una dintre cele cinci universități în top 500, fiindcă cele mai mici bugete ale instituţiilor din topul respectiv sunt de 10 ori mai mari decât cel mai mare buget al unei universități românești, fapt consemnat și de autorii metarankingului;

Cele 5 universitățile vizate pentru distribuirea acestui nou fond de 20% dețin deja solduri excedentare imense (a căror valoare cumulată este mai mare de 30% din bugetul anual al învăţământului superior), sume care depășesc cu mult cuantumul noului fond propus a fi creat. Așadar, aceste universități au deja posibilități financiare să-și susțină creșterea vizibilității internaţionale. În acest context, propunerea înființării unui nou fond din bugetul destinat învăţământului superior nu poate să vizeze decât diminuarea bugetelor celorlalte universități, închiderea a cel puțin jumătate din universitățile de stat din România şi, astfel, eliminarea concurenţei;

În România funcționează 31 de extensii universitare (din care 21 aparțin universităților din Consorțiul Universitaria, iar din acestea aproape jumătate – 14 – aparținând Universităţii „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca), în orașe în care nu sunt dezvoltate campusuri universitare cu facilități specifice pentru studenți (cămine, cantină, biblioteci, infrastructură sportivă și cultural-artistică etc.). Dacă propunerile din raportul privind exercițiul de metaranking ar fi acceptate, România se va îndrepta către o țară a extensiilor universitare a celor puține universități rămase, în locul actualelor universități și a campusurilor universitare existente;

Soluțiile pe care trebuie să le adopte România trebuie să se raporteze la obiectivele urmărite: dacă ne dorim urcarea unor instituții de învățământ superior în top 500, unde criteriile de validare sunt cantitative, soluția cea mai simplă și cu costuri minime constă în gruparea universităților din centrele mari în poli universitari;

Viitorul învățământului românesc se poate construi doar pe soluții lucide, prin stimularea realei performanțe și a competitivității, bazată pe indicatori calitativi și nu cantitativi, așa cum propune raportul privind primul exercițiu de metaranking universitar”.

(Liliana Bujdei)

 

 

loading...