Intră acum și în grupul de
Situaţia este cu atât mai alambicată cu cât programul “After school” nu poate fi implementat decât în câteva şcoli din mediul urban unde este spaţiul necesar.
”Cum să nu îi dau meditaţii copilului, când altă soluţie nu am. Profesoara de limba română a fost transferată din acest semestru de la şcoala noastră din Bosanci, la Şcoala nr. 3 din Suceava. Era o profesoară foarte bună. De fapt, de asta au şi transferat-o. Se ştie că acolo merg numai profesorii buni. Şi în loc ne-au adus una de ucraineană. Copiii nu înţeleg nimic şi atunci cum să nu-l mediteze un profesor capabil”, a declarat Geanina Cîrlan, mama unui elev din clasa a V-a, la şcoala din Bosanci.
Pe de altă parte, şi salarizarea foarte proastă a cadrelor didactice îi determină să dea meditaţii pentru a supravieţui. ”Sunt profesor debutant şi iau vreo 8 milioane. Fără cele două meditaţii pe care le dau pe săptămână, spuneţi-mi cum e posibil să supravieţuiesc?”, a spus un profesor de la Şcoala ”Ion Creangă” Suceava.
”Eu nu sunt de acord ca fiul meu să mai stea în plus la şcoală, deja stă prea mult acolo. Iar dacă eu vreau să îi ofer meditaţii pentru o facultate serioasă, e treaba mea. Oricum, nu au cum să le interzică, eventual să le supună impozitelor. Mai mult, prea puţine şcoli au spaţii pentru aşa-zisul After school. Eu cred ca doamna ministru e paralelă cu problemele reale din educaţie”, este părerea unui părinte de la Şcoala nr. 4 Suceava.