Intră acum și în grupul de
Ca aspect pozitiv, acesta a menţionat şi preocuparea directorilor suceveni de şcoli de a diversifica oferta educaţională a unităţilor pe care le conduc, în sensul atragerii elevilor, venind în întâmpinarea dorinţelor acestora. „În general, practicarea unui management participativ a devenit o realitate în modul de conducere al multor şcoli, trecând de bariera teoriei. Mulţi directori dau dovadă de o corectă aplicare a managementului situaţional, creându-şi un cadru raţional de acţiune, adaptându-se din mers, găsind soluţii şi răspunzând cu promptitudine la schimbările numeroase ce apar. La baza acestor aspecte stau buna informare, implicarea reală a membrilor colectivelor didactice în luarea deciziilor, în monitorizarea şi planificarea activităţii din şcoală, buna colaborare şi consultare între directorii unităţilor de acelaşi fel”, a subliniat şeful IŞJ Suceava.
În opinia acestuia, sunt numeroase cazurile în care managerii şcolilor, atât din mediul urban cât şi rural, urmăresc atent creşterea calităţii prestaţiei didactice la clasă, precum şi stimularea performanţei. Ca şi în anii precedenţi multe şcoli s-au implicat în elaborarea şi structurarea unor proiecte interjudeţene, naţionale şi internaţionale (formări de cadre, mobilităţi de elevi şi profesori, granturi şcolare etc.), ce aduc reale beneficii educaţionale instituţiilor lor.
„Managementul unităţilor şcolare a înregistrat însă şi dificultăţi, principalul motiv fiind în continuare, necunoaşterea prevederilor legislative şi a informaţiei existente în domeniu, cu decizii luate pe baze empirice. Multe dintre documentele de proiectare, cum ar fi de exemplu, planurile manageriale sunt elaborate stufos, cu prevederi nerelevante sau neadaptate realităţilor şcolii. Aceste documente au rămas încremenite într-un format neschimbat de-a lungul anilor, nefiind adaptate şi neconstituind o bază utilă de proiectare pentru activităţi concrete”, a declarat Petru Carcalete.
Potrivit acestuia, disfuncţii se întâlnesc şi în cazul unităţilor conduse de manageri ce îşi creează în jurul lor o activitate frenetică, fără rezultat practic, încercând să îşi justifice poziţia prin efortul pe care îl depun, mai degrabă decât prin rezultatele pe care le obţin, apelând mereu la autojustificări, care devin o combinaţie de umor, patos şi ineficienţă.
„Un alt aspect constant întâlnit în unităţile şcolare se regăseşte şi la nivelul Consiliilor de Administraţie sau al comisiilor funcţionale, unde atribuţiile membrilor rămân doar înscrise în hârtii, întreaga responsabilitate a gestionării activităţii din şcoală revenind în exclusivitate directorului, care acceptă situaţia, din teama de a nu declanşa conflicte sau opoziţie sau pentru a nu deranja „tradiţiile locului”. O altă problemă identificată se referă la monitorizarea şi evaluarea defectuoasă a performanţelor didactice, realizate strict formal, directorii şi comisiile abilitate din şcoli ezitând să aplice sancţiuni personalului din unitate, conform legislaţiei în vigoare; acest aspect generează de cele mai multe ori conflicte între conducerea şcolii şi personal, duse la extrem, fără soluţionare, afectând întreaga activitate din unitate”, a punctat şeful IŞJ Suceava.