Intră acum și în grupul de
Una dintre cele mai importante prevederi ale strategiei se referă la clasificarea spitalelor, proces demarat anul trecut de Ministerul Sănătăţii.
Până la 1 iunie 2011, spitalele vor fi clasificate în 5 categorii, în funcţie de competenţe. Metodologia de clasificare a spitalelor se află în dezbatere publică, pe site-ul Ministerului Sănătăţii, urmând a fi publicată în Monitorul Oficial până la 1 aprilie. După acest termen, toate unităţile sanitare publice vor intra într-un proces de clasificare care se va desfăşura în maxim 30 de zile.
Conform actului normativ, spitalele se vor clasifica pe 5 categorii, în funcţie de competenţe, după cum urmează: categoria I – nivel de competenţă foarte înalt; categoria II – nivel de competenţă înalt; categoria III – nivel de competenţă mediu; categoria IV – nivel de competenţă bazal; categoria V – nivel de competenţă limitat.
Clasa I este clasa de competenţă foarte înaltă care, practic, corespunde profilului unui spital regional de urgenţă.
„Astăzi, în România, nu există niciun spital care să se încadreze la clasa I de competenţă foarte înaltă. Sunt 18 specialităţi care ar trebui să se regăsească într-un spital de clasa I, ceea ce arată organizarea deficitară a reţelei spitaliceşti”, a spus ministrul Cseke Attila.
Referindu-se la Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sf. Ioan cel Nou” Suceava, acesta a precizat că este de categoria a II-a. „La Spitalul Judeţean dorinţa este foarte mare de a deveni spital regional, la categoria I, dar nu se încadrează. Ar trebui să aibă secţie de chirurgie cardio-vasculară şi un centru de cercetare. Şi ca să înfiinţezi o secţie de chirurgie cardio-vasculară e mult. Centru medical de cercetare, printr-o hotărâre a două ministere se poate face, după care vine finanţarea şi toate celelalte”, a explicat Ludovic Abiţei.
Strategia mai stabileşte şi elaborarea unui plan naţional privind spitalele şi a unui plan regional şi local privind sistemul spitalicesc, care va decurge în urma clasificării spitalelor.
De asemenea, se prevede informatizarea sistemului şi introducerea cardului de sănătate. „Nu există costuri suplimentare pentru asigurat faţă de acel cost pe care noi l-am anunţat, şi care va fi în jurul valorii de 2 euro, nicio declaraţie notarială în plus la eliberarea cardului de sănătate şi nicio altă categorie de cheltuială pentru o eventuală analiză medicală”, a precizat ministrul Sănătăţii.
O altă măsură cuprinsă în Strategie se referă la elaborarea planului naţional de resurse umane în sistemul serviciilor de sănătate publică în România. În prezent, există 11.000 de medici de familie în sistemul sanitar românesc, iar în pregătire, în perioada de rezidenţiat, mai sunt 4.800, fără şanse mari de a intra la terminarea specializării în sistemul reţelei de asistenţă medicală primară.
De asemenea, se prevede încurajarea, prin mecanisme financiare, a participării asiguratorilor privaţi în sistemul asigurărilor de sănătate, dar şi introducerea pachetului minimal de servicii medicale, cu expertiza Băncii Mondiale.
„În completarea acestui pachet minim de servicii medicale, asiguraţii vor putea accesa asigurările private de sănătate şi ne propunem să crească numărul de asigurări private în sistem”, a subliniat ministrul Cseke.