Rectorul Valentin Popa, la deschiderea noului an academic: Exista o crestere constanta a interesului pentru aceasta universitate (VIDEO)

 În anul universitar 2013-2014, Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava s-a îmbogăţit cu peste 200 de studenţi, iar generaţia celor care au absolvit cursurile universităţii este mai mică decât generaţia care intră pe  băncile instituţiei. Declaraţia a fost făcută luni, de rectorul instituţiei sucevene de învăţământ superior, prof.univ.dr.ing. Valentin Popa, în cadrul ceremoniei de deschidere a noului an academic. “Ne bucură nespus acest lucru, deoarece indică o creştere constantă a interesului arătat universităţii noastre, chiar şi în aceste condiţii de scădere demografică şi diminuare drastică a numărului de absolvenţi de liceu”, a spus Popa.

Valentin Popa

El a precizat că în noul an universitar sunt aproximativ 2400 de studenţi în anul I înscrişi la cursurile de licenţă cu frecvenţă şi la învăţământ la distanţă, peste 1100 de noi masteranzi şi peste 50 de noi doctoranzi care încep unul din cele trei cicluri Bologna. Popa a adăugat că la instituţia academică suceveană vor studia peste 130 de studenţi din Republica Moldova şi Ucraina.

Rectorul sucevean a subliniat că Universitatea “Ştefan cel Mare” marchează împlinirea a 50 de ani de existenţă  şi de implicare în slujba comunităţii anunţând că în cursul săptămânii viitoare va fi serbat acest eveniment în prezenţa a peste 70 de rectori, dar şi reprezentanţi ai Corpului Diplomatic, ai Curţii Constituţionale a României şi ai Băncii Naţionale a României. “Acum mai bine de 200 de ani, filosoful german Friedrich Shelling susţinea că Universitatea trebuie să formeze numai oameni de ştiinţă, cercetători şi nicidecum profesionişti, deoarece scopul Universităţii este de a spori cunoaşterea şi nu se cade să facem şi altceva decât ştiinţă pură. Sigur că unii consideră şi astăzi această perspectivă îmbietoare, însă nu trebuie uitat niciodată că  întreaga cultură a popoarelor depinde nu numai de idei pure, ci şi de realitatea socială. Situaţia economică, politică şi socială, alături de viaţa spirituală, iată atâtea elemente care determină în mod necesar structura culturii şi a tuturor instituţiilor ştiinţifice. Statuată pe această temelie pragmatică, menirea Universităţii noastre se cristalizează şi devine una polivalentă, racordată la mersul societăţii, dar şi al ştiinţei sau culturii.Din aceste considerente, poate fi lesne înţeles motivul pentru care nu ne putem opri la vechea concepţie scheellingiană”, a explicat rectorul sucevean.

El a subliniat că Universitatea secolului XXI trebuie să urmărească un scop mult mai complex şi mai important, de aceea, pe lângă cercetarea ştiinţifică şi crearea de cunoştinţe care formează esenţa ei şi îi justifică dreptul la existenţă, Universitatea trebuie să-şi propună încă două ţinte  care, în zilele noastre, devin chiar mai importante decât primele şi anume, formarea personalităţii spirituale a studentului şi pregătirea pentru o profesiune.

Popa a precizat că  Universităţile reprezintă nu numai un centru iradiant de cunoştinţe teoretice, ci şi un “vector esenţial” de creştere economică a regiunii în care se situează. “Mai mult, scopului primordial, acela de producere, de conservare şi de transmitere de cunoştinţe, i se adaugă acela de formare intelectuală flexibilă, capabilă să recepteze şi să asimileze noutatea unei societăţi aflate în perpetuă modificare”, a spus Popa.

Rectorul Universităţii “Ştefan cel Mare” Suceava a mai spus că în pofida tuturor eforturilor şi succeselor mediului academic, învăţământul românesc a fost constant defăimat în ultimii ani şi, adeseori, acuzat că fiind  sursa tuturor deficienţelor sociale, universităţile fiind denumite “fabrici de diplome sau surse de absolvenţi şomeri”. “Consider aceste afirmaţii nedrepte şi nefondate, iar acest discurs al anilor precedenţi a fost doar o motivaţie, un paravan, de care clasa politică s-a folosit pentru a reduce fondurile destinate educaţiei”, a subliniat Popa.

EL a arătat că potrivit chestionarelor primite de la absolvenţii Universităţii sucevene care au ridicat diploma de licenţă, aproximativ 85 la sută dintre ei au declarat că  profesează în domeniul în care au fost pregătiţi.

Rectorul sucevean a spus că deşi mediul academic este “greu încercat” în aceste vremuri, fiind “copleşit şi la limita colapsului” din cauza finanţării nesatisfăcătoare, reuşitele prin care cei tineri s-au făcut remarcaţi se datorează şi cadrelor didactice universitare care le-au dăruit “cu generozitate” din cunoştinţele şi competenţele lor, dar care mai presus de toate, i-au învăţat să fie oameni, profesionişti care să cinstească şi să poarte peste tot în lume flacăra ştiinţei pururea aprinse. “La nivel microstructural, Universitatea reproduce modelul macrostructural al unei regiuni, iar calitatea corpului profesoral dă prestigiul, statornicia şi viziunea unei Universităţi, la fel cum elita unui oraş şi a unei regiuni determină dezvoltarea acestora.

 Universitatea formează şi elite, iar comunitatea este îndatorată să susţină Universitatea, să susţină Alma Mater Sucevensis, căci prin ea şi prin ea, devenim cu toţi”, a mai spus Popa.

loading...