Proiectul-pilot „Să creștem generații sănătoase”, inițiat de președintele fondator al Asociației Nutribalance Nature, dr. Alina Epure, ce propune un model integrat de educație al stilului de viață, a fost lansat, miercuri, și la Suceava, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Suceava.
Inițiatorul acestui proiect, specializat în biochimia nutriției și terapeut nutriționist, dr. Alina Epure a declarat la Suceava că principalul obiectiv vizează dezvoltarea unei culturi a sănătății în comunitățile educaționale și adoptarea unui stil de viață sănătos în familie.
Ea a spus că programul se adresează atât preșcolarilor, elevilor, cadrelor didactice, cât și părinților și se derulează pe parcursul anului școlar 2026-2027, iar informațiile cuprinse în manuale digitale interactive vor fi integrate în activitățile și disciplinele existente care permit abordarea acestor teme și urmează să fie diseminate în cadrul unei ore pe săptămână, fiind dezvoltată inclusiv o aplicație cu povești educative adaptate vârstei copiilor, dar și o rubrică dedicată specialiștilor care răspund la întrebări de interes pentru copii.
Președintele Asociației Nutribalance Nature a subliniat că proiectul este structurat în jurul a șase piloni principali, respectiv alimentația, somnul, mișcarea, relațiile sănătoase, managementul stresului și prevenirea comportamentelor adictive.
Ea a spus că, la nivel global, 90 la sută dintre bolile netransmisibile pot fi prevenite printr-un stil de viață sănătos, arătând, potrivit statisticilor, că România se află pe penultimul loc la speranța de viață(76 ani) în clasamentul țărilor europene, față de Spania sau Italia, spre exemplu, unde speranța de viață este de 84 de ani.
”Diferența este foarte mare. Deși apare o diferență de 8 ani, contează și cum trăim ultimii de ani din viață și decalajul este foarte mare la nivel de funcționalitate”, a explicat Epure.
Dr, Alina Epure a spus că Asociația Nutribalance Nature a efectuat studiu de wellbeing realizat în rândul elevilor( 6100 elevi), profesorilor și părinților, structurat astfel încât să evidențieze factorii de risc pentru adolescenți, iar rezultatele acestuia au relevat că este 90 la sută dintre adolescenții chestionați au răspuns că adorm cu telefonul în mână, mulți dintre ei afirmând că somnul lor este de doar 4-5 ore pe noapte, peste 63 la sută au declarat că se simt obosiți chiar din momentul trezirii și ajung la clasă cu aceeași stare de epuizare, peste 50 la sută dintre respondenți au spus că obișnuiesc să mănânce târziu noaptea, iar peste 42 la sută au menționat că sunt consumatori de energizante, cafea sau tutun, însă doar în proporție de 5-6 la sută dintre părinți sunt la curent cu aceste ”obiceiuri” ale copiilor.
Ea a menționat că studiul a scos în evidență și faptul că cei mai mulți dintre adolescenții chestionați au declarat că nu fac mișcare, unii nici măcar la activitățile din cadrul orelor de educație fizică, întrucât aduc adeverințe pentru a fi scutiți de ora de sport.
Epure a precizat că, potrivit studiului realizat, peste 40 la sută dintre adolescenți au spus că nu au avut niciun motiv de bucurie în ultima săptămână, că se simt epuizați și demotivați, că nu au conturate perspective de viitor.
Dr. Alina Epure a mai precizat că unii dintre cei chestionați au spus că trăiesc cu o ”frică reală” să nu li se îmbolnăvească părinții, constituind un factor major de stres în viața lor, în condițiile în care părinții le împărtășesc copiilor stările lor zilnice, durerile lor, le spun că sunt obosiți .
Un alt aspect semnalat de rezultatele studiului îl reprezintă timpul petrecut de adolescenți cu telefonul, pe rețelele de socializare, de minimum 6 ore zilnic.
” Nu vă gândiți că în cele 6 ore petrecute pe telefon își fac proiecte sau citesc ceva constructiv, educațional și își modifică cu totul perspectiva de viață și își îmbunătățesc vocabularul, că dacă ne uităm la modul în care comunică : cf, ms, cp, o față veselă, un emoticon și am terminat. Deci, trăim într-o zonă în care ei nu mai au răbdare să citească conținutul unei cerințe sau nu mai au răbdare să citească un exercițiu, totul li se pare greu, copleșitor, dar în spatele acestei neputințe, eu cred că, și asta am văzut și în rezultatele analizelor medicale, există și o disfuncționalitate biochimică. Când mă uit la analize în familie, la copii, la părinți și la bunici, analizele bunicilor sunt mai bune decât ale nepoților. Dacă îl punem să urce zece scări, copilul obosește înainte de bunic și atunci tot acest bagaj biochimic în care ei nu-și găsesc resursele să-și încheie activitățile, să fie motivați, să aibă chef, să aibă un creier oxigenat, dacă ei nu au bagaj atunci ajung în anxietate, în depresie, în automutilare, în lipsă de implicare, într-o disfuncționalitate și deconectare și față de profesori și față de părinți”, a explicat dr. Alina Epure.
Ea a adăugat că se observă o legătură între instabilitatea emoțională și stilul de viată al copilului, influențate fie de alimentația nesănătoasă, sedentarismul, timpul insuficient alocat somnului, fie de expunerea necontrolată la tv și telefon, de aceea sunt foarte importante implicarea și exemplul personal al adulților(profesori, părinți și bunici) în adoptarea unui stil de viață sănătos care vor putea crea premisele continuității între ceea ce învață copilul la clasă și modul în care pune în practică informațiile acasă, în familie.
Președintele Asociației Nutribalance Nature a mai informat că proiectul a fost implementat cu succes în unități de învățământ din Republica Moldova, iar în România va fi derulat în județele Iași, Botoșani, Suceava, Galați, Vaslui, dar și în București, Constanța, Brăila și Târgu Jiu.
Proiectul va fi derulat în 126 de școli și grădinițe din județul Suceava, dar înscrierile sunt continuate până în cursul zilei de duminică, 4 octombrie 2026.
