Intră acum și în grupul de
Patriarhul Ioan al X-lea al Antiohiei a sfințit, sâmbătă, la Putna, racla în care vor fi așezate sfintele moaște ale Sfântului Iacob Putneanul.
Sfântul Iacob Putneanul, care a fost canonizat, alături de colaboratorii săi, Cuvioșii Sila, Paisie și Natan, în ședința din iunie 2016 de către Sfântul Sinod al BOR, este al doilea ctitor al mănăstirii, după Sfântul Voievod Ștefan, întâiul ctitor.
În Paraclis, Patriarhul Ioan al X-lea a sfințit racla în care vor fi așezate sfintele moaște ale Sfântului Iacob Putneanul.
Apoi, în incinta mănăstirii, Patriarhul Ioan a plantat un brăduț, conform unei vechi tradiții românești privind vizitele patriarhilor răsăriteni, tradiția fiind descrisă de diaconul Paul de Alep, care l-a însoțit pe Patriarhul Macarie al Antiohiei în călătoria acestuia în Moldova și Țara Românească în anii 1653-1654.
La sădirea brăduțului, Preafericitul Ioan a declarat: „Acest pom este pentru pacea întregii lumi, pentru binele poporului român binecredincios, pentru folosul duhovnicesc al obştii din această mănăstire, pentru pace în Biserica Antiohiei şi pentru pacea poporului Bisericii Antiohiei, pentru ca să se menţină această relaţie deosebită între Biserica Antiohiei şi Mănăstirea Putna. Acest pom să crească precum cedrii Libanului, ca un semn al iubirii între frați. Dorim ca obştea mănăstirii să fie la fel ca acest pom, să crească în Dumnezeu întotdeauna.”
Ierarhii antiohieni au vizitat sâmbătă, Muzeul Mănăstirii Putna și Paraclisul Sfinții Apostoli Petru și Pavel, ctitorie a Sfântului Ierarh Iacob Putneanul, iar vizita a continuat la celelalte mănăstiri bucovinene Sucevița, Moldovița și Voroneț.
Venerabilul mitropolit Iacob Putneanul a fost cel mai distins ierarh şi păstor sufletesc al Moldovei din secolul al XVIII-lea. S-a născut la Rădăuţi în anul 1719, din părinţi binecredincioşi care i-au dat o creştere aleasă. În anul 1731 a intrat în nevoinţa monahală la Mănăstirea Putna, unde îşi tunde perii capului şi învaţă carte. În anul 1736 este hirotonit ieromonah, iar în anul 1744 ajunge egumen al Putnei.
Între anii 1745-1750 este episcop de Rădăuţi, iar între anii 1750-1760 păstoreşte Biserica Moldovei. Apoi, retrăgându-se din scaun la Mănăstirea Putna, mai trăieşte 18 ani şi moare în primăvara anului 1778.
Intră acum și în grupul de
