Ministerul Turismului propune ca Solca, Poiana Stampei, Dorna Candrenilor și Cacica să fie declarate stațiuni turistice de interes local

Ministerul Turismului a inițiat un proiect de Hotărâre de Guvern prin care patru localități din județul Suceava, respectiv Cacica, Dorna Candrenilor, Poiana Stampei și Solca să fie declarate stațiuni turistice de interes local.

Președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, a declarat la dezbaterile privind Master Planul de Turism al județului Suceava ca cel puțin încă 12 localități din județ să fie declarate stațiuni turistice, iar județul Suceava să fie declarat pol de dezvoltare turistică.

Flutur a nominalizat atunci Mălini, Vama, Putna, Solca, Cacica, Sadova, Ciocănești, Cârlibaba, Dorna Candreni, Poiana Stampei, Șaru Dornei, Moldovița, Mănăstirea Humorului, dar și altele

Vicepreședintele CJ Suceava, Gheorghe Niță, a declarat, vineri, pentru News Bucovina, că este foarte bine că Guvernul a propus ca patru localități din județ să fie declarate stațiuni.

El a precizat că CJ Suceava încurajează cât mai multe localități sucevene care îndeplinesc condițiile să fie declarate stațiuni să depună documentația în acest sens.

Guvernul arată prin proiectul de hotărâre, că prin declararea acestor localități stațiuni turistice va fi un impact pozitiv determinat de creşterea circulaţiei turistice şi totodată a cifrei de afaceri a investitorilor din turism.

Astfel, investitorii din domeniul turismului pot accesa finanţări structurale europene pentru construirea de structuri de primire turistice, iar prin realizarea acestor proiecte, localitățile se vor dezvolta din punct de vedere turistic, ceea ce va determina o creştere a numărului turiştilor de pe piaţa internă şi externă.

 În nota de fundamentare, Ministerul Turismului arată că localitatea Cacica este situată în centrul județului Suceava, în zona de podiș și a dealurilor subcarpatice, care aparțin de sectorul nord-vestic al Platformei Moldovenești, străjuită la vest de Obcina Cacica, la nord de depresiunea Solca, iar la est de Podișul Sucevei. Comuna este cunoscută pentru salina Cacica, fosta mină, cu o istorie milenară (mileniul 5 î.Hr.), care în prezent adăpostește capela romano-catolică Sfânta Varvara, dăltuită în sare la o adâncime de 27 de m, camera basoreliefurilor, lacul sărat unic în țară și sala de bal aflată la 37 de m adâncime. De asemenea salina este dotată cu o sală de sport (teren de fotbal), o sală cu ecou (8 reveniri ale ecoului), muzeul minei, ștrand cu apă sărată, cu dușuri, grupuri sanitare și dotări comerciale. Comuna Cacica este formată din satele: Cacica, Maidan, Pârteștii de Sus (reședința),Runcu și Solonețu Nou. Obiectivele turistice din satul Cacica sunt: Salina Cacica,Biserica romano-catolică din Cacica – construită în 1904, proclamată în anul 2000 de Papa Ioan Paul al II-lea ca basilică minor, Biserica greco-catolică din Cacica – construită în 1865 pentru credincioșii greco-catolici ucraineni și Biserica Sfântul Ioan cel Nou din Cacica – biserică ortodoxă. Satul Maidan se află așezat la nord-vest de Cacica, în mijlocul unei păduri, și este mărginit la sud-est cu satul Solonețu Nou, iar un obiectiv turistic important este reprezentat de Biserica greco-catolică ucraineană. Satul Pârteștii de Sus (germană Ober Pertestie) este satul de reședință al comunei Cacica, iar un obiectiv turistic important este reprezentat de Biserica de lemn „Sfinții Voievozi”, cunoscută și ca Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, lăcaș de cult ortodox construit în anii 1779-1780. Edificiul religios se află localizat în centrul satului, în apropiere de drumul național DN 2E și are hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, sărbătorit la data de 8 noiembrie. Ansamblul Bisericii de lemn „Sfinții Voievozi” din Pârteștii de Sus a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015. În satul Runcu există de asemenea o Biserică greco-catolică ucraineană, iar în satul Solonețu Nou care se află în Podișul Sucevei, la poalele estice ale Obcinei Mari, se află o Biserică romano-catolică construită în perioada 1937-1940.

Concentrarea mare de resurse antropice reprezentate de lăcașele de cult, precum și existența salinei Cacica și a unor atracții turistice din împrejurimi precum Mânăsirea Voroneț și Mânăstirea Humor, în anul 1993, Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) a inclus Biserica “Adormirea Maicii Domnului” și “Sf. Gheorghe” a Mănăstirii Humor, împreună cu alte 6 biserici din nordul Moldovei (Arbore, Pătrăuți, Moldovița, Probota, Suceava și Voroneț, pe lista patrimoniului cultural mondial, în grupul Bisericile pictate din nordul Moldovei), care atrag anual mii de vizitatori și pelerini, a determinat dezvoltarea constantă a localității din punct de vedere turistic, la Cacica existînd peste 214 locuri de cazare în unități clasificate de la 2 la 4 stele.

Formele de turism care se pot practica sunt: cultural-religios, montan sub formă de drumeție și turismul de aventură, pe trasee în locurile neamenajate ale salinei, având drept ghizi pe mineri. Alte puncte tari ale zonei sunt existenţa evenimentelor culturale şi de tradiţie: „Paștele în Bucovina”, „Zilele comunei Cacica” – 29 iunie, „Pelerinajul internațional catolic din Moldova” – 15 august cu prilejul sărbătorii “Adormirea Maicii Domnului” la Basilica Minor din Cacica, festivalul “Ziua recoltei” Solențu Nou din 11 septembrie și festivalul “Cetina de brad” – tradiții și obiceiuri de iarnă – 26 decembrie. De asemenea există un Centru de Informare Turistică, care promovează structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare și oferă informații despre traseele turistice montane, precum și despre resursele naturale și antropice ale zonei. Documentaţia transmisă de Consiliul Local al Comunei Cacica este în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice, cu completările ulterioare şi a fost aprobată prin hotărârea Consiliului Local al Comunei Cacica, Judeţul Suceava, nr. 93 din 24 noiembrie 2016. Localitatea Cacica îndeplineşte criteriile minime obligatorii privind atestarea staţiunilor turistice de interes naţional şi întruneşte un punctaj de 200 de puncte la criteriile suplimentare, faţă de minimul de 90 de puncte necesare, pentru atestarea ca stațiune turistică de interes local.

În ceea e privește comuna Dorna Candrenilor, Ministerul Turismului arată că aceasta este aşezată în depresiunea tectonică intercarpatică a Dornelor, la 8 km depărtare de oraşul Vatra Dornei şi la 4 km de Poiana Stampei, pe valea râului Dorna (46 km), la o altitudine de 830 m deasupra nivelului mării. Comuna se întinde de-a lungul văii Dorna. Este străbătută de şoseaua care merge spre Bistriţa, avînd ca hotar la est Podu Alunului, către Vatra Dornei, iar spre vest către comuna Coşna şi Poiana Stampei, Podu Coşnei situat la confluenţa pâraielor Dorna şi Coşna. În sud comuna se învecinează cu comuna Neagra Şarului, despărţită de aceasta prin creste muntoase: Tămăul (1863 m), Piatra Roşie (1619 m), Apostolii (1775 m), Lucaciu (1769 m) şi Şerba. Depresiunea Dornelor este cunoscută şi ca o arie cu perimetre hidrologice deosebite, cu pânze acvifere puternic mineralizate. Apariţia şi prezenţa izvoarelor minerale bicarbonate, carbogazoase este legată de manifestările postvulcanice, aparţinând aureolei mofetice a Călimanilor. Cele mai cunoscute aliniamente de izvoare minerale se află în vestul ariei cristaline: Vatra Dornei, Şaru Dornei, Poiana Negri, Neagra Şarului, Dorna Candrenilor şi Coşna-Teşna.

Importanţa terapeutică a apelor minerale alături de proprietăţile curative ale turbei exploatată în zonă, de climatul de adăpost specific depresiunii, au contribuit la dezvoltarea staţiunii balneoclimaterice Vatra Dornei şi Dorna Candrenilor (în perioada interbelică). Depresiunea Dornelor se află în etajul  pădurilor de molid şi a celor de amestec, aprox. 60% din depresiune fiind acoperit de păduri. Pajiştile montane secundare sunt alcătuite din fâneţe şi păşuni naturale, care ocupă suprafeţe întinse.

Satele componente ale comunei sunt: Dealu Floreni, Dorna Candrenilor (reședința) și Poiana Negrii. Comuna Dorna Candrenilor este cunoscută mai ales pentru renumitele sale izvoare minerale, în parte valorificate din secolul trecut.

Calitatea apelor minerale și ale aerului puternic ionizat au favorizat încă din secolul al XIX-lea dezvoltarea turismului balnear în stațiunile Vatra Dornei și Dorna Candrenilor.

La limita de sud a comunei Dorna Candrenilor, se află rezervația naturală Doisprezece Apostoli, sit geologic, monument al naturii care cuprinde figuri zoo și antropomorfe sculptate în piatră de intemperii, care are o suprafață totală de 200 ha, din care 53,7 ha se află pe teritoriul comunei. Din Dorna Candrenilor se poate urca până la Vf. Ouşoru – M-ţii Suhard (1639 m), de unde se poate admir toată Depresiunea Dornelor, în prezent existând 5 trasee turistice omologate. Pe teritoriul Dealului Floreni, sat component al comunei Dorna Candrenilor, se află mai multe societăţi comerciale importante printre care: secţia de îmbuteliere a mărcilor de ape minerale Dorna, Izvorul Alb, fabrica de brânzeturi şi lactate „La Dorna” etc, precum și un aerodrom pentru avioane de mici dimensiuni.

 

Poiana Negrii, sat component al comunei Dorna Candrenilor, răsfirat in vatra depresiunii, reprezintă una din localităţile cele mai caracteristice pentru Ţara Dornelor. Comuna Dorna Candrenilor dispune de unul dintre cele mai mari parcuri comunale (cca 5 ha) din județ, care este o zonă foarte bună pentru recreere și agrement, în parc existând totodată o casă tradițională transformată în muzeu etnografic. Grupul Școlar Agricol situat în zona centrală a satului Dorna Candrenilor este monument istoric, sit etnografic, categoria ’B”, unic în țară. În satul Poiana Negrii există un muzeu etnografic privat, unde turiștii pot vedea obiecte gospodărești arhaice din zonă. De asemenea în comuna Dorna Candrenilor există 4 lăcașuri de cult, printre care se remarcă Biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului, construită în 1885, monument istoric.

Din punct de vedere al structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare, în comuna există 150 de locuri de cazare, distribuite în pensiuni de 2 și 3 stele/margarete. Alte puncte tari ale zonei sunt existenţa evenimentelor culturale şi de tradiţie precum: “Zilele candrenilor”, Hramul Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” – 15 august etc.

În ceea ce privește agrementul, în comuna Dorna Candrenilor există un parc de aventuri “Titus Adventure Park”, care cuprinde trasee cu tiroliene, tir cu arcul, cățărat în copaci, paintball etc. Menționăm că în cadrul Cnsiliului Local al comunei s-a înființat un punct de informare turistică.

Documentaţia transmisă de Consiliul Local al Comunei Dorna Candrenilor este în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice, cu completările ulterioare şi a fost aprobată prin hotărârea Consiliului Local al Comunei Dorna Candrenilor, Judeţul Suceava, nr. 64/2017. Localitatea Dorna Candrenilor îndeplineşte criteriile minime obligatorii privind atestarea staţiunilor turistice de interes naţional şi întruneşte un punctaj de 235 de puncte la criteriile suplimentare, faţă de minimul de 90 de puncte necesare, pentru atestarea ca stațiune turistică de interes local.

În ceea ce privește comuna Poiana Stampei, aceasta este situată în partea de sud-vest a județului Suceava, în Bazinul Dornelor, de-a lungul Drumului Național 17, Vatra Dornei – Bistrița. Satele comunei Poiana Stampei, Căsoi, Domișoara, Pilugani, Tătaru, Teșna și Prăieni, s-au dezvoltat în lungul râului Dorna. Comuna este amintită documentar în 1593, iar denumirea de “Poiana Stampei” arată că localitatea era situată la hotar (la frontieră, unde de obicei era vamă și unde negustorii ardeleni sau moldoveni erau obligați să plătească taxă și unde, pe documente se aplica ștampila “stampa”). Teritoriul comunei Poiana Stampei este amplasat întro zonă mărginită la vest de Munții Bârgăului, la nord de Depresiunea Dornelor și la est de Munții Bistriței. Relieful caracteristic este ondulat, cu culmi dulci în patea de aval, în dreptul satului Poiana Stampei și Podșul Coșnei, iar în partea superioară a pâraielor, cu culmi proeminente și văi înguste. Altitudinea medie a zonei este de 800 m, cu vârfurile Pietrosu (2100 m), Tornău (1800 m) și Gura Haitei (peste 1600m). Masivele importante sunt Munții Bistriței – la est și Munții Călimani – la sud. Aspectul care trebuie evidențiat este acela că la Poiana Stampei, există circulaţie turistică permanentă, turiştii fiind atraşi deopotrivă de frumusețea peisajului geografic, dat de concentrarea mare a resurselor naturale, de existența Rezervației Naturale “Timovul Mare”, cea mai întinsă rezervație de turbă din România, unică în țară, care dispune de panouri interpretative și de poteci tematice, dar și de obiectivele turistice precum: Biserica din lemn de brad construită între 1883-1885, cu hramul Sfinților Arh. Mihail și Gavril, singura biserică din lume construită în cinstea unei căsătorii a fiului împăratului Rudolf cu Ștefania de Belgia; noul “Muzeu al Satului”, amplasat în centrul comunei, oferă vizitatorilor o imagine despre frumusețea portului popular, a tradițiilor și obiceiurilor din trecut, stâna turistică de pe muntele Măgura Mare, realizată după cele mai noi standarde europene din domeniu, Monumentul Eroilor de pe Gruiul Mare, Călimani, iar în proximitate se poate vizita hotel-castel Dracula și Dracula Land la 18 km, Mânăstirea Piatra Fântânele din Pasul Tihuța, la 18 km, Parcul Național Călimani, Lacul Colibița etc. Poiana Stampei reprezintă una dintre cele mai pitorești zone folclorice ale țării, unde locuitorii împletesc munca și viața cu dansurile și obiceiurile folclorice, emblema comunei este Ansamblul Folcloric Poienița înființat în anul 2001, care a devenit una dintre formațile reprezentative de amatori din județul Suceava, iar anual Consiliul Local Poiana Stampei organizează diverse manifestări cu tradiție, precum: Zilele comunei, Festivalul național “Flori de pe Dorna” aflat la a XVIII-a ediție, “Joia Mae la Poiana Stampei”, ediția a X-a, Festivalul “Fii satului” sau Concertul extraordinar de sărbători “Sfânta seară de Crăciun”, ed.a XVIII -a etc. Manifestărle sociale se organizează la Casa de Cultură recent construită, iar cele sportive, precum: atletism, volei, fotbal, river-rafting pe râul Dorna, tenis de masă, ciclism, se organizează, anual, cu prilejul festivalului “Fii satului”, în baza sportivă modernă, care dispune de stadion, pistă de alergări, vestiare etc. De asemenea în satul Teșna s-a amenajat o pârtie de schi și săniuș, unde de cinci ani se organizează o manifestare cultural sportivă intitulată “Iarna în Poieniță”. Datorită așezării sale, Poiana Stampei reprezintă destinația ideală pentru practicarea turismului activ, de aventură, pe raza administrativ teritorială a comunei au fost amenajate și omologate 3 trasee turistice și 3 trasee de cicloturism. Colaborarea dintre Parcul Național Călimani și Primăria Poiana Stampei, a făcut posibilă înființarea pe raza comunei a unui Punct de Informare Turistică, amenajat în zona de intrare de la DN 17, în Rezervația Timovul Mare. Din punct de vedere al structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare, în comuna există 184 de locuri de cazare,  distribuite în pensiuni de 2, 3 și 4 stele/margarete.

Documentaţia transmisă de Consiliul Local al Comunei Poiana Stampei este în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice, cu completările ulterioare şi a fost aprobată prin hotărârea Consiliului Local al Comunei Poiana Stampei, Judeţul Suceava, nr.57/ 2017. Localitatea Poiana Stampei îndeplineşte criteriile minime obligatorii privind atestarea staţiunilor turistice de interes naţional şi întruneşte un punctaj de 230 de puncte la criteriile suplimentare, faţă de minimul de 90 de puncte necesare, pentru atestarea ca stațiune turistică de interes local.

Ministerul Turismului arată că orașul Solca este situat în marginea estică a Obcinelor Bucovinei, județul Suceava, pe valea cursului mijlociu al râului Solca, la o distanță de 23 km de municipiul Rădăuți, 32 km de orașul Gura Humorului, 48 km de reședința jud. Suceava și se învecinează cu localitățile Marginea și Arbore la nord, Cacica la sud, Botoșana și Cajvana la est și Mânăstirea Humorului și Sucevița la vest, iar

în anul 1993, Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) a inclus Biserica “Adormirea Maicii Domnului” și “Sf. Gheorghe” a Mănăstirii Humor, pe lista patrimoniului cultural mondial. Teritoriul urban al orașului aparține extremității vestice a Podișului Sucevei, zonă care pătrunde între două culmi ale Obcinei Mari, căpătând în acest fel un aspect depresionar.

Altitudinea de 520 de m a depresiunii se ridică brusc spre vest, unde se găsește un deal al cărui nume are o rezonanță istorică – Dealul lui Vodă. Tot spre vest, după mai multe culmi împădurite, întâlnim o grupare de stânci, intrate în tradiția locului sub numele de Pietrele Muierilor, formațiune geologică ce adăpostește 3 grote de mici dimensiuni săpate în gresie. Aici găseau adăpost sigur femeile și copii locuitorilor din împrejurimi în timpul invaziilor tătarilor.

Această poziționare în armonie perfectă cu natura, face ca orașul Solca să beneficieze de o climă plăcută, subalpină, cu aer curat și bogat în ozon. Sub acest aspect Solca deține primul loc în România. Localitatea este atestată documentar din 1418. Un alt loc cu rezonanță legendară este locul numit “La șipot” unde se află un izvor cu apă limpede, care se spune că există din timpuri străvechi. De asemenea la contactul Obcinei Mari cu piemontul solcan, se găsesc izvoare clorurate sodice (slatini), puternic mineralizate. Cel mai important dintre aceste izvoare este cel de la Slatina Mare, 654 m altitudine, la 3 km spre nord.

Alte două izvoare, din care unul amenajat sub formă de fântână se află chiar în central orașului, iar celălalt pe strada Slatinei. Pe vesantul stâng al Pârului Solcuța, sub dealul numit Cerbul există un izvor cu apă minerală denumit Burcut. O altă resursă naturală importantă este reprezentată de Parcul natural din Solca (Parcul Balnear), în suprafață de 12 ha, cu alei pline de verdeață, care se continuă cu mantia verde a pădurilor. Obiectivele turistice din orașul Solca sunt: Biserica fostei Mânăstiri Solca, ctitorită de Ștefan Tomșa al II-lea, la începutul sec. al XVII-lea – cu hramul “Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, Casa Muzeu “Saveta Cotrubaș” amenajată în anul 1971, într-un autentic monument de arhitectură populară din a doua jumătate a sec. al XVII-lea și Biserica Arbore, care se află pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO și este situată în proximitatea orașului Solca, la o distanță de 7 km. Orașul Solca dispune de 24 ha. de spații verzi, care cuprind Parcul Central și spații de agrement sportiv, precum stadionul Solca. De asemenea în orașul Solca s-au construit recent două piscine cu apă sărată încălzită și dotate cu aparatură modernă. Din punct de vedere al structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare, în orașul Solca există 156 de locuri de cazare, distribuite în pensiuni de 2 și 3 stele/margarete. Formele de turism care se pot practica sunt: religios și de pelerinaj, montan sub formă de drumeție, turismul activ și turismul educațional în cadrul taberei de instruire în pictură,  sculptură, activități sportive și de orientare.

Alte puncte tari ale zonei sunt existenţa evenimentelor culturale şi de tradiţie: „Târgul Meșteșugarilor” – 23 aprilie, „Sfintele Paști la români” – 27 aprilie, „Ziua Europei” – 9 mai, Festivalul “Muguri de brad”, Sărbătoarea orașului – 29 iunie, “Ziua Holocaustului”, “Ziua recoltei” – 14 octombrie. De asemenea există un Punct de Informare Turistică, înființat recent de către primăria Solca în sediul vechi al acesteia.

Documentaţia transmisă de Consiliul Local al Orașului Solca este în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice, cu completările ulterioare şi a fost aprobată prin hotărârea Consiliului Local al Orașului Solca, Judeţul Suceava, nr. 32-33 din 12 iunie 2017. Localitatea Solca îndeplineşte criteriile minime obligatorii privind atestarea staţiunilor turistice de interes naţional şi întruneşte un punctaj de 175 de puncte la criteriile suplimentare, faţă de minimul de 90 de puncte necesare, pentru atestarea ca stațiune turistică de interes local.