Arhitect sucevean: Solidarizarea membrilor comisiei de urbanism cu administrația municipiului Suceava împotriva transparentizării și a reglementării situațiilor ce sfidează evidența, reflectă existența unor vechi relații și interese acuzabile

Arhitectul sucevean Beniamin Atodiresei explică motivul pentru care ședințele comisiei tehnice de urbanism trebuie să fie publice, iar membrii acesteia să nu aibă contracte cu primăria.

Potrivit acestuia, lejeritatea cu care unii arhitecți, membri în comisia CTATU – Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism a municipiului Suceava, definesc menirea profesiei în relație cu interesul propriu şi administrația este un alt argument care susține urgența transparentizării.

Vă prezentăm argumentele pe care le susține arhictectul Beniamin Atodiresei:

„Arhitect, membru în CTATU, propria firmă de arhitectură şi asociat în firmă de construcții/ execuție. Perfect onorabil până la contracte pe toate fronturile cu Primăria Suceava!

Evident că nici administrația nu vede o problemă de incompatibilitate și nici membrii comisiei.

Şi au dreptate! Ar fi şi culmea să fie invers! Nu văd nici probleme de morală, nici de natură juridică şi nici purtătoare de interese. Văd doar proiecte și aceasta e legitim!

Situația reală este a conflictului de interese, a sfidării interesului public, a cârdăşiei prin rubedenii de partid, a influenței, a direcționării proiectelor către firme de casă şi obstrucționarea celorlalți!

A nu vedea nimic inadecvat, nimic în afara moralei, nimic care forțează legea şi a sfida senin evidența, reflectă şi decadența calității umane şi gravitatea faptelor din spatele cortinei!

Nimeni nu pare a fi răspunzător pentru derapajele din arhitectura şi urbanismul local. Ori imaginea orașului, cu toate erorile şi abuzurile, a trecut prin CTATU. Acolo interesele au fost validate fără a ține cont de cetățeni şi de impactul asupra viitorului orașului.

Falsul scuzelor privind membrii CTATU:

A. “Nu sunt persoane publice ci specialiști care nu vor a se expune.”

1. Caraterul documentațiilor este public și deciziile au implicații publice. Adică asupra spațiului public și a calității vieții.

2. Specialiștii trebuie cunoscuți și susținuți în a contribui cu soluții în dezvoltarea orașului.

B. “Nu sunt remunerați și avizul lor este consultativ”

1. Tocmai pentru că nu sunt remunerați nu au ce ascunde în formarea deciziilor. Calitatea de membru este benevolă și asumă obligația transparenței publice.

2. Avizul consultativ venind din zona unor profesioniști capătă un carater al asumării de către consilieri.

C. “Specialiștii sunt supuși presiunii publice”

1. Când deciziile se articulează pe argumente și fundamentări corecte nimeni nu are de obiectat.

Este o datorie în a educa publicul spre a înțelege mecanismul formării argumentelor în evaluarea şi validitatea unui proiect dincolo de tehnicalități.

2. Interesul față de mersul lucrurilor nu e presiune, ci conștiință civică. Și acesta trebuie să existe întrucât tema urbanismului este de interes public și cu implicații directe asupra vieții.

D.”Nu este legal a retricționa membrii comisiei în a avea lucrări cu Primăria” adică a e legal a învârti totul între membrii comisiei.

1. Și la Iași, și la Cluj, și la Timișoara, și la București și peste tot unde interesul public primează intereselor de grup, ședințele comisiei CTATU au carater public, iar membrii acestora, pentru evitarea conflictului de interese, au obligația de a nu avea relații contractuale cu primăriile în cauză. Ori Suceava nu este normă nici în arhitectura de calitate, nici în urbanismul corect aplicat și nici în guvernare de excepție.

Solidarizarea membrilor comisiei de urbanism cu administrația municipiului Suceava împotriva transparentizării și a reglementării situațiilor ce sfidează evidența, reflectă existența unor vechi relații și interese acuzabile.

Este o umbră întreținută care face necesară conștiința civică. Datoria de interoga temele cetății: direcțiile de dezvoltare, politici, măsuri, interese, aparține cetățenilor şi mediei/presei.

Cadrul trebuie să fie cel al dezbaterilor corect fundamentate în intenția găsirii soluțiilor ce susțin dezvoltarea sustenabilă a orașului.

Corectitudinea ține de sănătatea morală a societății!”

loading...