Secretele serbetului, dezvaluite la „Targul mesterilor populari” de la Suceava

Cea de-a XVII-a ediţie a „Târgului meşterilor populari” găzduită de Muzeul Satului Bucovinean din Suceava a adus şi în acest an pe lângă tradiţionalele obiecte lucrate manual, şi o serie de dulceţuri şi şerbeturi alese.

Şerbetul, cel care ne aduce aminte de „gustul copilăriei” a fost cea mai aşteptată delicatesă de la târg, făcând cu ochiul multora dintre cei care au staţionat la taraba doamnei Ana Neculai din Văratec, cea care şi anul trecut a răsfăţat cetăţenii cu deliciosul desert.

„Produsele cu care mă prezint în acest an la târg sunt făcute de mine, în casă şi sunt fără conservanţi. Pe lângă dulceţurile de cireşe amare, nucă verde, trandafiri, gutui, afine şi vişine, prepar şi şerbetul de zmeură, fragi, trandafiri, cacao. Secretul preparării acestui dulce l-am învăţat de la măicuţele de la Mănăstirea Văratec. Practic, fructele se pun cu zahăr la macerat timp de 8-9 zile, moment după care se strecoară şi se pun la fiert. Nu există un anumit timp pentru fierberea amestecului, însă cert este că se lasă la foc mic până când conţinutul se face ca o bomboană în paharul cu apă rece.

Şerbetul se pune la răcit, după care se ia la învârtit într-un singur sens, exact ca la maioneză. Unul dintre marele secrete ale acestui produs este ca gospodina să ştie să îl fiarbă. Dacă nu cunoşti acest aspect, rişti ca întreaga compoziţie să se facă zahăr înapoi, ori elastic ca o coardă. Şi eu la rândul meu am stricat foarte mult zahăr până să învăţ. Fac acest desert de aproximativ 15 ani şi mă aflu pentru a doua oară la Suceava, la Târgul meşterilor populari”, a declarat pentru Newsbucovina.ro, Ana Neculai, în vârstă de 42 de ani.

Gospodina a mai dezvăluit că zahărul folosit la prepararea şerbetului trebuie să fie neaparat din sfeclă de zahăr, lucru valabil şi în cazul dulceţei. Dacă folosiţi zahăr de trestie riscaţi ca dulcele să nu se lege şi să fermenteze.