Sentimentul economic al românilor s-a mișcat doar marginal între iunie și septembrie, de la −39,5 la −38,1 puncte, și rămâne blocat în zona negativă. Datele apar în a doua ediție a Indexului Sentimentului Economic Newmoney.ro – INSCOP (ISE), lansată miercuri, 23 septembrie 2026, la Academia de Studii Economice din București.
Indexul se calculează ca diferență între opiniile favorabile și cele nefavorabile, pe o scară teoretică de la −100 la +100. Zero ar însemna echilibru. Valorile sub zero arată predominanța pesimismului. Sondajul a fost realizat de INSCOP Research, la solicitarea Newmoney.ro, în parteneriat cu Informat.ro și Strategic Thinking Group, prin interviuri telefonice, între 1 și 7 septembrie, pe un eșantion de 1.100 de persoane. Marja de eroare este de ±2,95%.
„Nu asistăm la o schimbare de climat, ci la o stabilizare a unei stări de neîncredere în economie deja instalată. Intrăm într-o etapă de normalizare a incertitudinii economice. Nu în sensul că oamenii consideră situația acceptabilă, ci că încep să își adapteze deciziile la ideea că dificultățile vor persista”, a declarat Remus Ștefureac, director INSCOP Research.
Nucleul pesimismului rămâne inflația percepută. 86,1% dintre respondenți cred că prețurile vor crește în următoarele șase luni, față de 84,5% în iunie. Doar 7,9% anticipează stagnare, iar 4,3% o scădere.
La venituri, tabloul este puțin mai puțin sumbru pentru următoarele luni, dar nu pentru ultimul an. 42,3% spun că veniturile li s-au diminuat în ultimele 12 luni, 44,5% că au stat pe loc și doar 12,2% că au crescut. Pentru următoarele șase luni, 16,3% așteaptă o creștere (față de 11,5% în iunie), 45,1% stagnare, iar 34,7% o scădere.
Paradoxul semnalat de cercetători este că pesimismul persistă, dar intenția de acțiune economică crește. 27,4% vor să pună lei într-un depozit bancar (20,6% în iunie), 24,1% intenționează să cumpere euro (17% în iunie), 34,1% electrocasnice sau mobilier (23,6%), 15,4% o mașină (9,5%), 11,3% o locuință (8,7%). Titlurile de stat rămân marginale: 7,3%. În același timp, 56,4% vor să cheltuiască mai puțin în următoarele șase luni.
Controlul asupra propriei situații economice este slăbit: 60% consideră că îl au în destul de mică, foarte mică măsură sau deloc. Perspectiva de redresare este și mai dură. 51,2% nu cred că situația economică se va îmbunătăți în viitorul previzibil. Doar 4,3% văd o îmbunătățire clară în următoarele șase luni.
La dezbaterea de la ASE au participat Leonardo Badea, prim-viceguvernator BNR, Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, Florin Jianu, președintele IMM România, și Marius Profiroiu, prorector ASE. Raportul complet este publicat pe site-ul INSCOP.
Intră acum și în grupul de
