Manifestari dedicate celor 91 de ani de la Unirea Bucovinei cu Romania, la biblioteca Bucovinei

La biblioteca Bucovinei „I. G Sbiera” va avea loc vineri, începând cu ora 16:00, un eveniment dedicat sărbătoririi a 91 de ani de la unirea Bucovinei cu România. Potrivit organizatorilor, primul Război Mondial a adus Imperiul Austro-Ungar în imposibilitatea de a mai gestiona problema naţionalităţilor conlocuitoare, care îşi revendicau tot mai energic dreptul la autodeterminare.

Bucovina se afla la intersecţia zonelor de interese austriece, ucrainene şi ruseşti. Imperiul Habsburgic pregătea anexarea ei la Galiţia, iar tânărul stat ucrainean căuta să anexeze cât mai mult din teritoriile imperiului, ameninţând cu intervenţia militară.

La 3/16 octombrie, Carol I proclama federalizarea Imperiului, însă fără să recunoască şi drepturile românilor. Naşterea statelor naţionale era iminentă, însă situaţia românilor din Imperiu continua să fie foarte incertă. În condiţiile în care la 19 octombrie 1918 Ucraina îşi proclama independenţa, iar noul stat naţional proclamat la Liov includea şi Bucovina nord-estică, cu oraşele Cernăuţi, Storojineţ şi Siret, Proclamaţia de la Liov a produs un val de îngrijorare în rândurile românilor bucovineni. Eforturile lor unioniste trebuiau intensificate, altfel riscau să intre în componenţa Ucrainei.

La iniţiativa fruntaşilor luptei naţionale Sextil Puşcariu şi Iancu Flondor, s-a convocat în 14/27 octombrie 1918, o mare adunare reprezentativă a românilor din provincia Bucovina, pentru a hotărâ soarta ei, adunare care decide cu unanimitate de voturi, dar cu opoziţie ucraineană, unirea Bucovinei la celelalte provincii româneşti.

Numai că, situaţia devenea din ce în ce mai complicată: naţionaliştii ucrainieni şi revoluţionarii bolşevici au creat o stare de haos şi anarhie; soldaţii ucraineni întorşi de pe front terorizau populaţia iar în mai multe centre din Bucovina se formaseră grupuri militare ale legiunii ucrainene.

În aceste condiţii, Consiliul Naţional a decis să ceară intrarea armatei române în Bucovina, drept pentru care Guvernul român a trimis divizia a 8-a, care a trecut în Bucovina şi la 11 noiembrie 1918 a intrat în Cernăuţi, restabilind ordinea.

Mult aşteptatul Congres general al Bucovinei s-a desfăşurat la 18/28 noiembrie 1918 la Cernăuţi, în Sala Sinodală a Palatului Mitropolitan. Mii de locuitori din toate colţurile provinciei au venit la Cernăuţi să participe la marele eveniment, unde aveau să fie prezenţi reprezentanţi ai tuturor naţionalităţilor conlocuitoare (români, polonezi, ruteni, germani). La propunerea lui Iancu Flondor, congresul a votat cu majoritate zdrobitoare de voturi „Unirea necondiţionată şi pentru vecie a Bucovinei în vechile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru, cu Regatul României”, care avea să fie consfinţită la 18 decembrie, când regele Ferdinand I, căruia îi fusese remis actul amintit de către o delegaţie de bucovineni, promulga un decret lege în acest sens.