Strategie a Guvernului: Se propune legătură monorail între Suceava şi Botoşani, autostrăzi din Suceava spre Satu Mare sau Bucureşti, dar şi investiţii industriale

 

Linie ferată de tip monorail, autostrăzi care să lege Suceava de Satu Mare şi de Bucureşti Buzău, reabilitarea termică a blocurilor din mai multe oraşe sucevene sau înfiinţarea unui sistem agro-logistit în sistemul urban Suceava-Botoşani fac parte din proiectele incluse de guvern în Strategia de dezvoltare teritorială a României, document aflat în dezbatere publică până în 7 decembrie.

Această strategie vizează investiţii care ar urma să fie făcute în România în următorii 20 de ani.

Monorail1
Sistem monorail

Potrivit documentului, care propune o dezvoltare policentrică a României în perioada următoare, judeţul Suceava este văzut ca fiind favorizat alături de alte judeţe care au o reţea de orașe bine dezvoltate, cu o medie de opt  orașe pe județ, iar între acestea se detașează județele Suceava, Prahova și Hunedoara.

Totodată, se arată că Suceava face parte din județele cu nivel mediu-inferior de dezvoltare care sunt situate majoritar în zona vestică a Moldovei, în banda care începe cu Suceava și merge continuu până la Vrancea, cu extindere în regiunile sudice prin Buzău, Dâmbovița și Vâlcea.

În analiza ce arată premisele acestui studiu, se menţionează că reţeaua de autostrăzi modestă a României trebuie completată cu investiţii care să includă Suceava.

Astfel, se arată că, cu doar 693 km operaţionali de autostradă, România se află pe unul dintre ultimele locuri în UE în privinţa densităţii reţelei de autostrăzi, raportată atât la populaţie cât şi la suprafaţă.

Potrivit analizei, densitatea autostrăzilor din România este cu puţin mai mare decât jumătate din cea oferită de reţeaua de autostrăzi din Polonia şi aproape de 20 de ori mai redusă decât cea din Germania.

„Lipsa reţelei de autostrăzi face ca transportul rutier în România (ca de altfel în general în partea central-estică a Europei) să fie mult mai puţin rapid decât la nivel european, diferența fiind accentuată și de Munții Carpați, care constituie un obstacol dificil de traversat fără investiții majore. Completarea reţelei TEN-T rutiere, mai ales celei centrale, din care remarcăm coridorul 4 de transport (Bucureşti – Piteşti – Sibiu – Timişoara şi ramura sudică Timişoara – Drobeta Turnu Severin – Calafat – Craiova – Bucureşti), dar și celelalte segmente (Giurgiu – Bucureşti – Buzău – Focşani – Bacău – Suceava și Sebeş – Turda – Târgu Mureş – Paşcani – Iaşi), va fi esenţială pentru reducerea timpilor de călătorie pe teritoriul României”, se precizează în acest document.

dn17 b

Mai mult, studiul subliniază necesitatea realizării de conexiuni interrregionale care sunt adesea insuficiente, iar  barierele naturale formate de lanţul Carpaţilor dar şi de principalele râuri duc frecvent la apariţia îngustărilor (bottle-necks), căi de transport care reprezintă în termeni practici singura alternativă viabilă de mobilitate.

„De altfel, în cazul unor dezastre naturale sau accidente pe aceste căi de transport se pot produce blocaje semnificative. Exemple pot fi date în zona Carpaţilor (alternativele la defileul Oltului pot duce la ocoluri de sute de km; în cazul în care drumul naţional din Defileul Dunării este blocat este necesară ocolirea până la Reşiţa; traversarea Carpaţilor Orientali pe direcţia Bistriţa – Vatra Dornei – Câmpulung Moldovenesc – Suceava este de asemenea greu de evitat fără ocoluri importante) dar și peste Dunăre (cel mai evident exemplu fiind lipsa oricărui pod între Calafat, după terminarea sa, și Giurgiu sau lipsa unei legături rapide între sistemul urban Brăila-Galaţi și Tulcea)”, se explică în strategie.

 

În ceea ce priveşte domeniul transporturilor aeriene, rețeaua centrală TEN-T cuprinde pe teritoriul României aeroporturile Henri Coandă din Bucureşti și Traian Vuia din Timişoara, iar reţeaua TEN-T globală cuprinde aeroporturile Constanţa, Tulcea, Craiova, Sibiu, Cluj-Napoca, Oradea, Baia Mare, Bacău, Suceava și Iaşi.

„România în calitatea sa de Stat Membru al Uniunii Europene a pus în aplicare prevederile pachetului legislativ “Cer Unic European” din noiembrie 2012 fiind stabilit un Bloc Funcțional de Spațiu Aerian împreună cu Republica Bulgaria (DANUBE FAB), în care cele două state au responsabilitatea de a furniza servicii de trafic aerian. Principalele beneficii avute în vedere prin implementarea acestui proiect vizează îmbunătăţirea capacităţii de trafic, a siguranţei zborurilor, precum şi a eficienţei serviciilor de navigaţie aeriană furnizate în cele două state prin implementarea, printre altele, a unor facilităţi care să permită utilizarea unor traiecte de zbor optimizate care să nu mai ţină seama de actualele frontiere naţionale, cu rezultate pozitive şi în ceea ce priveşte reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi a consumului de combustibil, implicit minimizarea impactului aviaţiei asupra mediului”, se menţionează în acelaşi document.

Analiza mai arată că depopularea şi îmbătrânirea populaţiei situate în zonele de frontieră, regiunile în care s-a accentuat evoluţia negativă sunt cele care au înregistrat de-a lungul timpului probleme economice importante, iar  Regiunea Nord-Est are în componenţă unele dintre cele mai sărace judeţe, în care s-a accentuat ritmul de pierdere a populaţiei, ca de exempu Vasluiul, a cărui rată de creştere negativă s-a mărit de la –1,4% la –13,1%.

„În a aceeaşi categorie intră și judeţe cu potenţial economic apreciabil cum ar fi Iaşul (0,7%, -5,5%) și Suceava (-1,9%, -7,8%)”, conform documentului.

În analiză se subliniază că în ciuda investițiilor din ultimii ani, blocajele de transport  continuă să afecteze zonele periferice transfrontaliere în ceea ce privește accesul și  se arată că zona transfrontalieră Nord compusă din județele Maramureș, Bistrița Năsăud și Suceava are reţele de comunicaţii deficitare .

„Restructurarea industriei în regiunea Nord-Est a dus la apariţia unei situaţii economice precare și instabile în judeţele Botoşani, Iaşi și Vaslui. De asemenea, există zone de declin industrial și cu şomaj ridicat, în special în arealele din jurul localităţilor urbane: Roman, Suceava, Paşcani, Fălticeni, Rădăuţi, Vaslui, Negreşti, Huşi, Buluşi, Dărmăneşti, Moineşti, Comăneşti, Paşcani, Tîrgu Frumos, Tîrgu Neamţ, Botoşani și Dorohoi, cu platformele industriale adiacente”, se mai arată în analiză în care se menţionează că în hărţile privind sărăcia se încadrează în categoria săracă județe din nord-estul și estul țării: Botoșani, Suceava, Vaslui, Galați, Vrancea, județe din sud: Teleorman, Giurgiu, Călărași și din sud-vest: Mehedinți, Vâlcea şi că pe ansamblu s-a constatat că au dispărut judeţe foarte sărace.

Se mai arată că o a treia categorie de zone cu o dezvoltare imobiliară accelerată o reprezintă o serie de zone rurale, cu o densitate ridicată a locuirii și cu un deficit de fond locativ, precum nordul Moldovei (județele Iași, Suceava) și al Transilvaniei (Bistrița-Năsăud, Maramureș, Satu Mare), unde investițiile în locuințe noi s-au realizat preponderent pe baza remiterilor de valută ale lucrătorilor din străinătate, acestea fiind zonele unde se manifestă cel mai accentuat fenomen de mobilitate externă a forței de muncă.

„În aceste zone una dintre problemele majore ale noilor dezvoltări urbanistice este lipsa de coerență arhitecturală a noilor construcții cu fondul locativ tradițional, cu precădere în zonele cu potențial turistic ridicat (Bucovina, Maramureșul istoric, Țara Oașului)”, se subliniază în document.

Analiza mai evidenţiază o tendință de concentrare a populației în jurul marilor centre urbane, cu rol polarizator, respectiv de-a lungul principalelor coridoare de transport, care sunt ușor accesibile și atrag cele mai multe investiții cum sunt București-Constanța-Mangalia, București-Ploiești-Brașov, Ploiești-Buzău-Focșani-Bacău-Suceava-Siret, Pașcani-Iași, Bacău-Piatra Neamț, Oradea-Arad-Timișoara, Cluj-Bistrița, Cluj-Alba Iulia-Sibiu, Cluj-Târgu Mureș-Reghin, Satu Mare – Baia Mare, Galați-Tecuci.

 

„Analizele privind dezvoltarea economică și demografia indică faptul că există mai multe zone de la nivelul teritoriului ce necesită o conectivitate crescută pentru a susţine procesele de dezvoltare. Astfel, zona economică a Bucureştiului, regiunea de nord-est mărginită de judeţele Iaşi, Bacău, Piatra Neamţ, Suceava și Botoşani, conurbaţia Timişoara-Arad, dreptunghiul format din Cluj, Alba, Sibiu şi Târgu Mureş şi zona metropolitană a Constanţei sunt doar câteva dintre zonele ce necesită intervenţii în dezvoltarea şi diversificarea infrastructurii de transport”, susţine analiza citată care consideră că un alt proiect important constă în consolidarea conexiunilor fizice cu zona urbană funcţională cea mai importantă din ţară, Bucureştiul, prin autostrăzile A1, A2, și A3 care fac legătura cu vestul, estul şi nordul ţării.Totodată, este necesară luarea în considerare a necesității modernizării legăturii rutiere între București și Regiunea de Dezvoltare Nord-Est României în vederea asigurării accesului rapid către frontiera cu Ucraina, ca proiect major ce contribuie la dinamizarea zonei la nivelul teritoriului naţional.

„Regiunea de Dezvoltare Nord-Est este una dintre zonele cele mai puțin dezvoltate din România, iar modernizarea rutei existente ar facilita dezvoltarea imediată a regiunii prin asigurarea unui acces mai bun al oamenilor la oportunităţile din capitală și în acelaşi timp ar îmbunătăţi urbanizarea regiunii. O dezvoltare prin sporirea masei economice datorită conexiunilor mai bune ar fi benefică pentru oraşele din zonă (ex. Iași, Bacău, Vaslui, Piatra Neamț, Suceava, Botoșani, Roman)”, se explică în strategie.

autostrada

Totodată, un punct central al trebui să îl consituie îmbunătățirea legăturilor transcarpatice, în special în cuprinsul Carpaților Orientali, iar dintre traseele propuse menționăm: Satu Mare-Baia Mare-Mireșu Mare-Dej-Bistrița-Vatra Dornei-Suceava și Târgu Mureș–Iași–Ungheni, prioritară fiind cea de-a doua rută.

„Pentru ambele trasee, infrastructura de transport, în acest moment, este deficitară. Modernizarea legăturilor rutiere va determina creșterea conectivității între regiuni istorice ale României, cu influențe benefice asupra fluxurilor de mărfuri și circulației persoanelor. Creșterea gradului de accesibilitate pentru Maramureș sau Bucovina este în măsură să contribuie la intensificarea fluxurilor turistice”; se mai arată în strategie.

21.02.-Vrem-Autostrada-Nordului

În document se mai arată că este necesară consolidarea legăturilor de transport dintre Ploiești, Pitești, Baia Mare, Târgu Mureș, Sibiu și orașele, respectiv comunele din jurul acestora sau la nivelul sistemului urban Suceava-Botoșani.

 

„Înființarea de trasee de cale ferată ușoară care să lege centrul orașelor mari de aeroporturi și de localitățile din zonele polarizate, inclusiv cu utilizarea infrastructurii feroviare existente sau a tehnologiei monoșină/monorail: Timișoara, Brașov, Cluj-Napoca, Botoșani-Suceava, Târgu Mureș, Brăila – Galați, Sibiu”, se explică în document.

Totodată, se are în vedere reabilitarea sistemelor de termoficare urbană (producție și distribuție), inclusiv promovarea surselor de producere a energiei în cogenerare de înaltă eficiență și implementarea termoficării pe orizontală, cu precădere în orașele cu peste 1.000 de apartamente branșate la rețea între care sunt enumerate Suceava, Rădăuți şi Vatra Dornei.

Mai mult, se are în vedere reabilitarea structurală și creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe, inclusiv promovarea utilizării resurselor regenerabile de energie pentru alimentarea acestora, cu precădere în orașele cu peste 50% din locuințe situateîn blocuri între care sunt vizate Suceava, Rădăuți, Fălticeni, Vatra Dornei.

reabilitare termica

Mai mult, Guvernul va susţine realizarea operațiunilor de restaurare și reabilitare a patrimoniului urban construit (monumente și ansambluri de arhitectură, arheologice, etc.), cu precădere la nivelul orașelor care dețin obiective UNESCO.

 

O altă prioritate este reabilitarea, modernizarea și dotarea cu echipamente a spitalelor județene de urgență, începând cu  Suceava, Bacău, Piatra Neamț, Brăila, Buzău, se arată în strategie.

Guvernul susţine şi reabilitarea, modernizarea, extinderea și echiparea campusurilor universitare, cu prioritate în centrele universitare cu peste 5.000 de studenți în sistemul public: Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brașov, Constanța, Oradea, Craiova, Sibiu, Târgu Mureș, Pitești, Galați, Ploiești, Suceava, Arad, Târgoviște, unul dintre proiectele vizate fiind Construcția Campusului Universitar II – Universitatea “Ştefan cel Mare” Suceava.

În strategie se susţine şi construcția, reabilitarea și modernizarea locuințelor sociale, inclusiv în parteneriat public-privat, cu precădere în orașele cu o pondere de peste 5% a populației în zone cu locuire precară fiind vizate între altele oraşele Solca, Vatra Dornei, sau Suceava.

O altă linie de dezvoltare este de reabilitare și reconversie a siturilor industriale total sau parțial abandonate (brownfield), inclusiv a căilor ferate uzinale, și a fostelor unități militare din mediul urban în zone rezidențiale sau în spații publice, cu precădere în orașele cu suprafețe extinse de acest tip cum ar fi Rădăuți, Siret, Solca, Suceava, Fălticeni, Gura Humorului, Frasin, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Broșteni, dar se doreşte şi construcţia de parcuri industriale în localităţi precum Suceava şi Fălticeni.

Guvernul vrea şi extinderea transportului în comun ecologic (tramvaie, troleibuze, autobuze electrice), inclusiv implementarea sistemelor de e-ticketing și de monitorizare GPS în marile centre urbane și în zonele metropolitane ale acestora cum sunt București, Brașov, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Constanța, Ploiești, Craiova, Satu Mare, Baia Mare, Oradea, Botoșani, Suceava, Bacău, Pitești, Brăila-Galați, Arad, dar susţine şi înființarea autorităților metropolitane de transport în comun la nivelul marilor centre urbane: Brașov, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Constanța, Ploiești, Craiova, Satu Mare, Baia Mare, Oradea, Botoșani, Suceava, Bacău, Pitești, Brăila-Galați, Arad.

Unul dintre proiectele propuse este „Sistem de transport public ecologic interurban în Zona Metropolitană Suceava”.

Interior autobuz electric-2

În strategie este menţionată şi consolidarea versanților, taluzurilor și a terenurilor care sunt expuse riscului de alunecări de teren din mediul urban în mai multe oraşe între care şi Suceava.: Iași, Suceava, Sighișoara, Galați, Piatra Neamț, Galați, Mediaș, Cluj-Napoca, Băile Olănești, Pitești, Cluj-Napoca, Brăila.

Guvernul propune construcția de centre de cercetare-dezvoltare-inovare în domeniile prioritare de cercetare-dezvoltare și de specializare inteligentă de la nivel național în București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Constanța, Craiova, Oradea, Brașov, Pitești, Ploiești, Bacău, Suceava, Galați, Arad, Sibiu, Baia Mare, Târgu Mureș.

Totodată, în strategie se prevede înființarea de sisteme regionale de marketing și de piețe de gross/burse pentru produse agroalimentare la Giurgiu, Botoșani-Suceava, Câmpia Turzii, Timișoara-Arad, Roman, Slatina, Tecuci, Vaslui, Tulcea, Baia Mare, Pitești, Craiova, Iași, Brăila.

Proiectul vizat în acest caz este înființarea unui Sistem Agro-Logistic al Sistemului Urban Botoșani-Suceava (N.B.; M.C.)