Alexandru Rafila: Țările din UE s-au pregătit în lunile de vară pentru valul al doilea al pandemiei, iar noi am reflectat patru luni ce ar trebui să facem. Nu s-a reușit pregătirea sistemului de sănătate publică și nici a asistenței medicale cu creșterea numărului de paturi ATI

Reprezentantul României la Organizația Mondială a Sănătății, Alexandru Rafila, a declarat, joi, la Ediția Specială de la News Bucovina, că în lunile de vară autoritățile din țară nu s-au pregătit pentru al doilea val al pandemiei despre care toată lumea preconiza că va lovi Europa în luna septembrie și că timp de patru luni a fost o perioadă de meditare asupra a ceea e trebuie făcut.

„Multe dintre acțiunile și măsurile care ar fi trebuit luate ar fi trebuit să se desfășoare în timpul verii. În general, în UE, vara a fost un moment de respiro, dar țările s-au pregătit. Noi, probabil că am reflectat foarte mult timp de trei-patru luni ce ar trebui să facem și, probabil, din cauza asta nu am reușit să pregătim, pe de o parte Direcțiile de Sănătate Publică, să pregătim școlile, să pregătim piețele agroalimentare încât ceea ce era preconizat și toată lumea discuta despre luna septembrie ca fiind luna când un al doilea val va lovi Europa, astfel încât luna septembrie să ne găsească mai bine pregătiți”, a spus Rafila.

El a arătat că nu poate spune că este o situație legată de acest guvern, dar în general este o anumită mentalitate pe care ar trebui schimbată în care românii să nu mai fim reactivi, ci să fie predictivi și să-și dea seama că lucrurile vor avea o anumită evoluție și să se pregătească pentru acea evoluție încât să putem să se poată controla fenomenele care pun în pericol sănătatea populației.

„Lucrul acesta s-a făcut foarte puțin și în momentul de față ne confruntăm cu niște consecințe care nu sunt ușoare. Mi-e teamă că în următoarele săptămâni evoluția se va agrava și nu mă interesează numărul de cazuri care se înregistrează în fiecare zi cât mai ales incapacitatea sistemului de sănătate de a acorda asistență medicală tuturor”, a spus reprezentantul României la OMS.

El a arătat că un lucru care ne va afecta pe toți emoțional și colectiv, dar și individual, este creșterea mortalității.

„Deja sunt semne foarte clare că mortalitatea este în creștere și, probabil, această tendință va continua câteva săptămâni”, a spus Alexandru Rafila.

El consideră că în primul rând trebuia pregătit sistemul de sănătate publică.

PREMIERĂ NewsBucovina – Alexandru RAFILA

Premieră la NewsBucovina – medicul Alexandru RAFILA Live la Subiectul Zilei

Publicată de NewsBucovina.ro pe Miercuri, 11 noiembrie 2020

„Lumea trebuie să înțeleagă că acest sistem de sănătate publică nu se ocupă cu acordarea de îngrijiri medicale ci se ocupă de protejarea comunităților. Amenințările la adresa sănătății publice sunt diverse. Acum avem o amenințare sub forma unei boli infecțioase. Atunci, autoritățile de sănătate publică trebuie să facă două lucruri. Să identifice rapid cazurile de infecție, să identifice contacții persoanelor infectate, să-i izoleze, să-i testeze și să întrerupă transmiterea. Este o chestiune de manual”, a spus Rafila.

El a arătat însă că, lucrul acesta nu se întâmplă în toată țara sau se întâmplă târziu, sau, în unele locuri, nu se întâmplă deloc.

„Dacă o persoană care este infectată este investigată din punctul de vedere al anchetei epidemiologice după cinci zile după ce este testată pozitiv, nu poți afla care sunt contacții, să-i testezi, să-i izolezi, în acest interval de timp boala se răspândește”, a spus Alexandru Rafila.

El a subliniat că mărirea capacității de testare ține tot de partea de sănătate publică.

„Se referă la o echilibrare a capacității de testare la nivel național și o extindere. Pe măsură ce am mai multe cazuri, trebuie să testez mai mult. Eu acum constat că noi, acum, când avem 10.000 de cazuri pe zi, facem același număr de teste ca și atunci când aveam cinci mii de cazuri. Undeva se rupe filmul pentru că înseamnă că nu putem să facem anchete epidemiologice, să solicităm teste încât să ținem lucrurile sub control”; a apreciat reprezentantul României la OMS.

Mai mult, tot legat de testare el a arătat că este importat și controlul de calitate și că trebuie să existe siguranța că toate aceste teste se fac în condiții de calitate.

El a arătat că a propus Ministerului Sănătății în urmă cu șase luni, dar și în urmă cu trei luni, să fie înființate  patru-cinci centre de excelență, pe lângă universitățile de medicină care să facă în primul rând  trainingul personalului care lucrează în laboratoarele care fac diagnostic, iar personalul să fie evaluat și să fie antrenate tot mai multe persoane dacă se dorește creștera capacității de testare mai ales că pentru că diagnosticul molecular e nevoie de experiență și practică îndelungată.

Potrivit acestuia mai trebuie introdus și controlul extern de calitate, practicat în toată Europa, pentru a fi siguri că aceste laboratoarea lucrează și condiții de calitate și  că rezultatele testelor sunt corecte.

El a spus că aceste lucruri se puteau pregăti în cursul verii, dar că nu s-au întâmplat.

În ceea ce privește activitatea de asistență medicală și de creștere a numărului de paturi de terapie intensivă, Alexandru Rafila a spus că toți vedem în fiecare zi angajamente.

„Astăzi mai suplimentăm cu 20, cu 50, cu 100. Noi nu am știut de la început câte paturi de terapie intensivă sunt în România, cel puțin după declarațiile pe care le-am urmărit. În luna iulie ministrul Tătaru a declarat că în România sunt 4000 de paturi de terapie intensivă operaționale, din care 2000 în spitale Covid. Acum constatăm că în urma eforturilor făcute de Ministerul Sănătății numărul de paturi a ajuns undeva la 1200”, a spus Alexandru Rafila.

El a arătat că din cauză că nu există consistență în ceea ce se declară și ceea ce se face, apar confuzii.

„Nu mă interesează numărul de paturi decât în măsura în care pot asigura asistență medicală pacienților. Cine deservește aceste paturi? Eu trebuie să am un personal medical specializat. Numărul medicilor de terapie intensivă este limitat și e normal să fie așa și trebuie să știm că acești medici nu deservesc doar pacienții infectați Covid ci și multe alte patologii”, a mai spus Rafila.

El a subliniat că nu se pot aloca toate paturile și toți medicii in terapie intensivă pacienților cu Covid pentru că atunci se generează o situație profund nedreaptă și foarte periculoasă mai ales că oamenii cu tot felul de alte afecțiuni nu ar putea beneficia de asistență medicală.

„Există o recomandare la nivel european în care se solicită statelor membre să pregătească specialiști din alte specialități decât terapia intensivă, prin cursuri intensive, încât ei să poată să îngrijească, limitat, sau sub coordonarea unui medic de terapie intensivă, pacienții infectați. Acest lucru se adresa inclusiv României. Nu s-a făcut nimic toată vara”, a mai declarat Alexandru Rafila.

loading...