Intră acum și în grupul de
[gallery columns=”4″ link=”file” ids=”13539, 13540, 13541, 14542, 13543, 13544″ limit=”1″ wraptag=”div” navwraptag=”div” cellclass=”smd_slimbox” navclass=”smd_slimbox_nav” prevlabel=”« inapoi” nextlabel=”inainte »” />La ceas de sărbătoare, membrii comunităţii poloneze din Suceava s-au reunit marţi la Restaurant Gloria din municipiu pentru a lua parte la “Vigilia” (Masa din Ajunul Crăciunului).
Ajunul Crăciunului poartă o semnificaţie aparte în viaţa polonezilor, motiv pentru care fiecare dintre ei stă în sânul familiei sale şi petrece în taină această seară deosebită. “Tot atunci, capul familiei începe cina cu împărţirea azimei, produs comestibil specific polonezilor, care se dăruieşte şi se împarte cu fiecare membru al familiei şi se fac urări reciproce. Apoi începe Masa de << Vigilia >> ce conţine de regulă 12 feluri de mâncare tradiţională. Cina propriu-zisă se începe cu grâul cu mac, cu nucă şi cu miere de albine. Urmează borşul roşu de sfeclă care este de fapt strecurat şi asezonat cu urechiuşe (colţunaşi) umplute cu ciuperci. Deopotrivă, la masa de Ajun se consumă şi carne de peşte (scrumbie, hering şi crap), dar şi colţunaşi cu varză, mâncare de varză cu prune şi cu hribi, numai mâncare de post. Mai servim compotul de fructe uscate, dar şi macul care joacă un rol foarte important la masa din Ajun”, a explicat Stanislava Iachimovschi, preşedinte de Onoare al Uniunii Polonezilor din România, preşedintele Asociaţiei Polonezilor din Suceava şi redactor – şef al revistei bilingve “Polonus”.
Potrivit acesteia, în noaptea de Ajun, la ora 00.00 se merge la Biserică, acolo unde se ţine o slujbă specială numită “Pasterka”, în care colindele sunt nelipsite. “În ziua de Ajun, prin sate, se merge cu un brăduţ neîmpodobit pe la casele rudelor şi se fac urări. Aceste obiceiuri se regăsesc la Soloneţul Nou şi în Poiana Micului. Ne lăudăm cu peste 300 de colinde poloneze foarte vechi, unele de prin 1500-1600, ce au un caracter religios foarte puternic. Nu s-au laicizat. Mai există o specie de cântare, a pastoralei, care merge pe ideea minunii pe care au văzut-o şi la care au asistat păstorii. Spre deosebire de colinde, acestea nu se cântă în biserică”, a adus lămuriri Stanislava Iachimovschi.
La masa îmbelşugată au fost poftite şi oficialităţile sucevene, primarul Ion Lungu, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, subprefectul Sucevei, Angela Zarojanu, dar şi consulul general al Ucrainei la Suceava, Vasily Boeciko.
Atât preşedintele Uniunii Polonezilor din România, deputat al minorităţii polone din România, Ghervazen Longher, cât şi Vasily Boeciko au fost cadorisiţi cu câte un nou album “Bucovina” (tradus în patru limbi), oferit din partea lui Gheorghe Flutur. Acesta din urmă le-a dorit celor prezenţi la eveniment prosperitate în noul an şi a apreciat că “Bucovina este zona, casa toleranţei şi a convieţuirii paşnice, care a creat de fapt un model pe care şi l-ar dori mulţi”.
La rândul său, primarul Sucevei, Ion Lungu a declarat: „Am avut posibilitatea şi am vizitat, pentru prima dată în acest an, Polonia. Respect foarte mult poporul acestei ţări şi vă felicit pentru maniera în care vă conservaţi obiceiurile. În comunitatea de la Suceava obiceiurile poloneze sunt la ele acasă”.
La evenimentul desfăşurat miercuri la Suceava au mai participat şi preoţii din Decanat, dar şi colindătorii polonezi din Soloneţul Nou şi din Poiana Micului.
Intră acum și în grupul de
