Medicul șef al Secției Clinice de Diabet Zaharat, Nutriție și Boli Metabolice din cadrul Spitalului Clinic de Urgență Suceava și coordonatorul Centrului Antidiabetic Județean Suceava , lector universitar Claudiu Cobuz a declarat pentru NewsBucovina că prevenția apariției diabetului zaharat înseamnă nu doar o schimbare radicală și temporară a stilului de viață, ci menținerea unor obiceiuri sănătoase pe termen lung, iar un diagnostic precoce poate schimba semnificativ prognosticul pacientului.
Medicul primar diabetolog a spus că diabetul zaharat este o patologie care prezintă particularitatea că evoluează asimptomatic pe parcursul mai multor ani, de aceea este importantă prevenția acestei boli metabolice.
El a menționat că identificarea factorilor de risc este un prim pas în prevenția diabetului zaharat, deoarece permite trecerea de la abordările generale de sănătate publică la intervenții preventive individualizate și bazate pe profilul de risc al fiecărei persoane, iar recunoașterea timpurie a factorilor predispozanți facilitează implementarea unor măsuri specifice, precum optimizarea alimentației, creșterea nivelului de activitate fizică, controlul greutății corporale și monitorizarea periodică a parametrilor metabolici.
Unul dintre factorii de risc în apariția diabetului zaharat este excesul ponderal, în special obezitatea cu distribuție abdominală, pentru că acest tip de obezitate determină fenomene de insulino-rezistență, după cum a declarat medicul Claudiu Cobuz.
Lectorul universitar sucevean a explicat că diabetul zaharat și obezitatea sunt două afecțiuni metabolice ”strâns interconectate”.
”Țesutul adipos nu reprezintă doar un depozit de energie, ci este activ metabolic și influențează inflamația și sensibilitatea la insulină. Acumularea excesivă de grăsime, în special la nivel visceral, favorizează rezistența la insulină. Pancreasul încearcă inițial să compenseze printr-o secreție crescută, dar în timp poate apărea incapacitatea de a menține glicemia în limite normale”, a subliniat medicul primar Claudiu Cobuz.
El a adăugat că în cazul obezității cu distribuție abdominală prima modificare care apare este creșterea glicemiei, în special a glicemiei matinale, urmată, de multe ori, de tulburări glicemice în profunzime.
”Nu toate persoanele cu obezitate dezvoltă diabet, iar boala poate apărea și la persoane cu greutate normală. Riscul depinde și de genetică, vârstă, distribuția grăsimii și stilul de viață. Tratamentul obezității reprezintă o intervenție medicală importantă, nu doar o preocupare estetică: poate preveni sau întârzia diabetul și complicațiile cardiovasculare”, a precizat medicul șef al Secției Clinice de Diabet Zaharat, Nutriție și Boli Metabolice.
El a mai spus că relația directă între obezitate și diabet poate fi observată și prin faptul că creșterea prevalenței obezității este urmată de creșterea prevalenței diabetului zaharat de tip 2.
Un alt factor de risc enumerat de medicul sucevean este sedentarismul, iar modificarea stilului de viață și combaterea acestuia prin includerea în rutina zilnică a mișcării regulate poate conduce la prevenirea apariției diabetului zaharat.
” La persoanele supraponderale cu risc crescut, reducerea greutății inițiale cu 5–7%, împreună cu cel puțin 150 de minute de activitate fizică săptămânală, poate diminua semnificativ riscul de diabet”, a explicat medicul sucevean.
Alimentația dezechilibrată, bazată pe consumul de alimente intens procesate, calorice sau bogate în zaharuri adăugate, constituie un factor de risc pentru sănătate care poate determina fenomenul de rezistență la insulină.
”O alimentație dezechilibrată înseamnă și o frecvență a meselor redusă, de exemplu lipsa micului dejun. La ora actuală alimentația devine ca un act reflex, pentru că atunci când mâncăm ne uităm și la televizor, citim și presa, iar acest lucru induce faptul că nu suntem atenți la ce mâncăm și nici la mărimea porțiilor”, a spus Cobuz adăugând că optimizarea și corectarea alimentației este necesară și poate fi la îndemâna oricui.
Referindu-se la tradiția gastronomică din Bucovina, parte integrantă din identitatea culturală a zonei, medicul primar diabetolog a subliniat că ”preparatele tradiționale nu trebuie considerate automat nesănătoase”, dar că anumite obiceiuri pot crește riscul metabolic, respectiv porțiile mari, consumul frecvent de carne grasă și preparate procesate, de alimente bogate în grăsimi saturate sau de produse din făină rafinată și deserturi concentrate în zahăr.
”Există, deopotrivă, numeroase resurse alimentare valoroase în bucătăria locală: legume, ciorbe, lactate fermentate, leguminoase și ciuperci. Nu trebuie să renunțăm la tradiție, ci să adaptăm porțiile și metodele de preparare la stilul de viață actual. Problema apare atunci când păstrăm alimentația hipercalorică a generațiilor care făceau efort fizic intens, la câmp sau în pădure, în gospodărie, în timp ce viața de astăzi este mult mai sedentară. Putem păstra gustul și identitatea gastronomică locală, fără să neglijăm sănătatea”, a conchis medicul Claudiu Cobuz.
Antecedentele hederocolaterale(istoric familial) de diabet zaharat sunt un alt factor de risc pentru sănătate.
Medicul sucevean a precizat că dacă o persoană are rude de gradul I diagnosticate cu diabet, riscul de a dezvolta boala este mai mare.
Controalele periodice ale nivelurilor glicemiei și hemoglobinei glicozilate, efectuate o dată la șase luni sau anual, precum și identificarea profilului lipidic, respectiv colesterol și trigliceride, sunt măsuri preventive care nu trebuie neglijate, pentru că atrag atenția asupra modificărilor care intervin pe parcursul anilor, în condițiile în care se știe că diabetul zaharat este o boală silențioasă, cu evoluție în timp, este de părere medicul primar Claudiu Cobuz.
Întrebat dacă stresul și somnul insuficient pot influența valoarea glicemiei, medicul sucevean a răspuns că ”pot contribui la dezechilibrul glicemic”.
”În situații de stres, organismul eliberează cortizol și adrenalină, hormoni care favorizează creșterea producției de glucoză și pot reduce sensibilitatea la insulină. Somnul insuficient poate accentua rezistența la insulină și influențează hormonii care reglează apetitul, crescând tendința către gustări hipercalorice. Pentru majoritatea adulților sunt recomandate aproximativ 7–9 ore de somn pe noapte, cu un program cât mai regulat”, a subliniat medicul sucevean.
El consideră că gestionarea stresului poate fi realizată prin mișcare, pauze regulate, o bună organizare a timpului, limitarea ecranelor înainte de culcare și, la nevoie, sprijin psihologic.
”Stresul nu este, singur, o cauză inevitabilă a diabetului, dar poate agrava controlul metabolic. Somnul și echilibrul emoțional sunt componente importante ale îngrijirii pacientului”, a declarat medicul sucevean.
Vorbind despre cele două tipuri de diabet zaharat, medicul șef al Secției Clinice de Diabet Zaharat, Nutriție și Boli Metabolice a explicat că acestea au mecanisme diferite, pe de o parte diabetul de tip 1 este cauzat, în majoritatea cazurilor, de un proces autoimun, care distruge celulele pancreatice producătoare de insulină și nu este provocat de consumul de zahăr sau de obezitate, iar riscul de a transmite boala este de 3 la sută în cazul femeilor și de 2,5 la sută în cazul bărbaților.
”Diabetul de tip 1 apare la vârste pediatrice, la copii, la tineri și sunt situații în care în familie nu sunt antecedente de diabet zaharat sau nu sunt cunoscute”, a spus dr. Cobuz care a remarcat o creștere a numărului de cazuri noi de diabet, aproximativ 20 de cazuri noi pe an în rândul copiilor și adolescenților, în prezent, în evidența Centrului Antidiabetic Județean Suceava fiind înregistrate 152 de cazuri la categoria de vârstă 0-18 ani.
.
El a mai a spus că diabetul de tip 2 apare prin asocierea rezistenței la insulină cu deteriorarea progresivă a funcției celulelor beta pancreatice, iar riscul de transmitere a bolii este de 50 la sută, în acest fel explicându-se și prevalența crescută a acestei boli în rândul populației.
”Diabetul de tip 2 reprezintă aproximativ 90 la sută dintre cazurile de diabet la nivel mondial și este întâlnit tot mai des inclusiv la adulți tineri și adolescenți cu obezitate. O proporție importantă a cazurilor de diabet de tip 2 poate fi prevenită sau întârziată prin intervenții asupra factorilor de risc”, a precizat Claudiu Cobuz.
Coordonatorul Centrului Antidiabetic Județean Suceava consideră că, în calitate de medic diabetolog, una dintre cele mai importante responsabilități este să fie mutat accentul de la tratarea complicațiilor bolii către prevenirea lor.
”În Bucovina, avem nevoie de mai multă educație pentru sănătate, de identificarea timpurie a persoanelor cu risc și de o colaborare permanentă între medicii de familie, specialiști și comunitate. Prevenția nu înseamnă doar evitarea unei boli, ci păstrarea sănătății și a posibilității de a ne bucura cât mai mulți ani de viață alături de cei dragi”, a concluzionat medicul Claudiu Cobuz.
