În România, potrivit Codului civil, se aplică un principiu de bază: nu vă puteți răzgândi pur și simplu, nu puteți lua înapoi un cadou și nu puteți desface unilateral un contract autentificat la notar. Totuși, după cum explică avocata Camelia Tofan-Stanica de la Cabinetul de avocatură Tofan-Stanica & Partenerii, legea prevede trei excepții stricte în care revocarea donației este posibilă. Revocarea poate avea loc fie pe cale judecătorească, fie automat.
Avocata Camelia Tofan-Stanica a absolvit studii juridice la București și activează de peste 15 ani în domeniul dreptului administrativ, al dreptului muncii și al dreptului fiscal. Aceasta oferă asistență persoanelor fizice și juridice din România și din străinătate în ceea ce privește încheierea și derularea tranzacțiilor, precum și soluționarea litigiilor pe cale amiabilă și în instanță.
Avocata Camelia Tofan-Stanica despre revocarea donației: un exemplu din practică
„În practica Cabinetului de avocatură Tofan-Stanica & Partenerii au existat mai multe cazuri de acest fel. Un exemplu clasic de litigiu civil complex și de lungă durată este Dosar: ****/94/2022. Reclamanții, respectiv donatorii, au pierdut inițial procesul în primă instanță, dar au obținut câștig de cauză în totalitate în apel. Litigiul a pornit de la faptul că, în 2009, membri ai două familii au donat pârâtei cotele-părți pe care le dețineau dintr-un imobil, încheind trei contracte de donație distincte la notar. Donația era încheiată cu o condiție, iar nerespectarea acesteia atrăgea revocarea ei. În 2022, reclamanții au sesizat instanța, solicitând revocarea donației în temeiul condițiilor prevăzute în contracte. Instanța de fond le-a respins cererea, astfel că a fost formulat apel”, povestește avocata Camelia Tofan-Stanica. „În mai 2024, instanța de apel a desființat în parte hotărârea primei instanțe și a anunțat că va rejudeca ea însăși pretențiile reclamanților, ceea ce reprezenta deja o victorie în sine. Cazul s-a complicat însă din cauza amânărilor frecvente ale ședințelor de judecată. Acestea au avut loc din diverse motive, de exemplu, din cauza neprezentării avocatului pârâtei. De asemenea, trebuie reținut că, în România, instanțele au vacanță judecătorească pe timpul verii, iar cauzele pot fi amânate până în toamnă. În acest caz, acești factori externi au prelungit considerabil procesul și abia în noiembrie 2024 a fost pronunțată hotărârea de revocare a tuturor celor trei contracte de donație, fără nicio despăgubire pentru pârâtă. Întrucât pârâta nu a declarat apel în termen de 30 de zile de la pronunțarea hotărârii, reclamanții au reintrat, în cele din urmă, în posesia întregului bun și au fost radiate din cartea funciară drepturile pârâtei.”
Avocata Camelia Tofan-Stanica explică în ce situații este posibilă revocarea donației
Unul dintre motivele frecvente pentru revocarea donației este ingratitudinea. Aceasta reprezintă un fel de sancțiune civilă aplicată donatarului care s-a comportat într-un mod nedemn față de donator. Potrivit art. 1023 din Codul civil, există doar trei motive pentru revocarea donației:
- Atentatul la viață. Dacă donatarul a atentat la viața donatorului sau a apropiaților acestuia ori a știut că alte persoane pregătesc un atentat, dar nu l-a denunțat. În acest caz, nu este obligatorie existența unei condamnări penale; instanța trebuie doar să constate existența intenției deliberate.
- Infracțiuni, acte de violență sau injurii grave. Dacă donatarul a săvârșit fapte penale împotriva donatorului, acte de violență fizică sau i-a adresat injurii grave și ofensatoare.
- Refuzul de a asigura întreținerea. Dacă donatorul ajunge într-o situație de nevoie extremă, rămâne fără mijloace de subzistență, se îmbolnăvește etc., iar donatarul refuză fără justificare să îi asigure hrana și ajutorul de bază. Obligația de ajutor este însă limitată la valoarea bunului donat.
„În acest caz, acțiunea în instanță trebuie introdusă în mod obligatoriu în termen de un an de la data la care donatorul a aflat despre fapta de ingratitudine. După expirarea acestui termen, instanța nu va mai primi cererea”, precizează reprezentanții Cabinetului de avocatură Tofan-Stanica & Partenerii.
Al doilea motiv este neîndeplinirea obligațiilor asumate în schimbul donației, situație descrisă în cazul prezentat mai sus.
„În România, donațiile cu sarcini sunt foarte răspândite. De exemplu, un tată îi donează fiului un apartament, dar stipulează în contract că fiul este obligat să îl întrețină pe tot parcursul vieții, să îi plătească tratamentul medical sau să îi achite lunar o sumă fixă. Dacă donatarul încetează să îndeplinească această obligație fără un motiv justificat, donatorul sau moștenitorii acestuia au dreptul să se adreseze instanței și să solicite desființarea contractului și restituirea bunului”, subliniază avocata Camelia Tofan-Stanica. „Termenul general de prescripție este de trei ani de la data la care obligația trebuia executată, dar nu a fost respectată.”
Ce se întâmplă cu bunul după revocarea donației
În concluzie, avocata Camelia Tofan-Stanica explică ce trebuie să știți în cazul revocării unei donații:
„Dacă instanța admite cererea de revocare a donației, donatarul este obligat să restituie bunul în starea tehnică și materială inițială, de exemplu, să înapoieze același apartament. Dacă imobilul a fost vândut unei terțe persoane, care a reușit să își înregistreze dreptul în cartea funciară înainte ca donatorul să introducă acțiunea în revocare, bunul nu mai poate fi recuperat de la noul cumpărător. În acest caz, donatarul va fi obligat să îi plătească donatorului valoarea integrală în bani a bunului, calculată la data judecării cauzei. Contractul de donație, în special atunci când are ca obiect un imobil, este, în general, un instrument care implică riscuri atât pentru donator, cât și pentru donatar. De aceea, în astfel de litigii este important să beneficiați de sprijinul unui avocat competent, care să analizeze în profunzime cazul, să adune suficiente probe și să reprezinte în mod corespunzător cauza în instanță.”
