Dontu: Fostul ministru liberal Lucia Varga, poate cel mai corupt ministru al Padurilor dupa Gheorghe Flutur

Senatorul PSD de Suceava, Ovidiu Donţu, a susţinut, în plenul Senatului că pădurea este unul dintre elementele vitale ale patromoniului nostru natural și național arătând că, recent,  s-a prezentat tuturor Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii 46/2008- Codul Silvic pe care ministrul de resort la acea vreme,  Lucia Varga, îl transformase în modelul perfect de diletanță, de dezavantaje aduse economiei și pieței locurilor de muncă și, deloc de trecut cu vederea, de aservire politică și, în final, de grosolană politizare.

„Spuneam la acea vreme că este absolut imperioasă o completă reevaluare a respectivului Proiect și, în fond, un nou Cod Silvic care să reflecte întru-totul realitatea, necesitățile, cerințele și obligațiile față de sectorul silvic românesc”, a spus Donţu.

El a explicat că fiind fidel și consecvent ca de obicei principiilor și valorilor reale, se bucură că senatorii României, şi-au făcut datoria, dovedind serioasa atenție și preocuparea pentru ca problema pădurilor țării să fie odată pentru totdeauna și în mod pozitiv rezolvată și pentru ca cei care depun eforturi pentru exploatarea corectă și menținerea în viață a acestui patrimoniu inestimabil să poată beneficia de toate prerogativele muncii lor, iar cei care nu cunosc noțiunea de lege și muncă corectă să fie pedepsiți în consecință.

„Iar noul Cod Silvic pe care l-am adoptat săptămâna trecută reflectă toate acestea, în ciuda tuturor detractorilor și acelora care, odată ce și-au dovedit incompetența și neputința, țin cu tot dinadinsul acum să-și dovedească și reavoința izvorâtă, probabil, din acreala strugurilor unei puteri considerată altădată dulce ca mierea și, mai ales, din calculele electorale pe care și le fac cu asiduitate și, aș adăuga, cu aceeași inutilitate care îi caracterizează”, a spus Donţu.

El arată că fostul proiect al Codului Silvic oferea exact contrariul a ceea ce s-a reuşit să se elaboreze și să se legifereze recent.

„Dispariția a mai mult de jumătate din firmele de explotare a lemnului, în special cele de mici dimensiuni. Ca atare, pierderea locurilor de muncă și pierderi economice!

Neasigurarea la modul coerent și concret a circuitului funcțional și de control în privința tăierii, sortării, vânzării lemnului. Ca atare, considerabile pierderi economice și, mai ales, ruinarea fondului silvic.Grave încălcări legislative și definitiva politizare. Ca atare, nesiguranță, destabilizare și interese cu totul străine de binele fondului silvic românesc”, a spus Donţu.

Senatorul sucevean a mai declarat că nerespectarea și neapărarea pădurii, inexistența exploatării legale, lipsa comerțului legal și competitiv, distribuția inechitabilă pe piață, lipsa beneficiilor economice, o industrie a lemnului nedezvoltată și în dezacord cu normele și cerințele europene și mondiale.

„Ca atare, ruină, dezastru, colaps, distrugere. Merita atentia noastra ’’ parintele’’ fostului proiect ministru Lucia Varga, poate cel mai corupt si aservit grupurilor de interese ministru al Padurilor, dupa Gheorghe Flutur cu unica diferenta ca ultimul a pus in aplicare faradelegile cu pretinsa gripa aviara, in timp ce doamna Lucia Varga a fost oprita de Parlament sa faca legi pentru marii exploatatori din industria lemnului, mai precis bogatii sa se imbogateasca mai mult iar saracii sa saraceasca de tot”, a spus Donţu.

El a adăugat că  este dificil să creezi un echilibru între eradicarea definitivă a abuzului pădurii din România și starea de urgență  a sectorului forestier și condițiile specifice zonale din toate punctele de vedere, cele economice, fiscale, legislative naționale și europene și multe altele, dar nu este imposibil, dovada fiind chiar noul proiect al Codului Silvic ce a fost adoptat.

„Reprezentăm cu toții o formațiune politică sau alta, însă, printre cele mai mari realizări ale acestui nou Cod Silvic este aceea că noi, inițiatorii, și cei care am contribuit la adoptarea sa am înțeles, ceea ce criticii noștri nu vor reuși niciodată. Anume că, atunci când este vorba de lege și de cei cărora aceasta le este adresată, adică nouă tuturor fără deosebire, lăsăm ultimul cuvânt specialiștilor, nu mărcii politice sau campaniei electorale care stă să înceapă”, a mai declarat senatorul PSD.

El a prezentat un mic exemplu de manipulare referitor la prevederile proiectului noului Cod Silvic care a trecut de Senat si care este prezentat in mass-media ca fiind un lucru rau.

„În actualul Cod silvic, perdelele forestiere, jnepenişurile şi păşunile împădurite cu consistenţa mai mare de 0,4 aveau dublă definire, ca fond forestier naţional la literele i), j) şi k) alin. (2) art. 1 şi ca pădure la art. 2 alin.(2). Întrucât categoriile de vegetaţie precizate mai sus îndeplinesc condiţia de pădure, aşa cum este definită în Codul silvic, acestea au fost eliminate din definiţia fondului forestier naţional, dar au fost menţinute în definiţia pădurii, pădurea fiind inclusă în fondul forestier naţional”, a explicat Donţu.

El consideră că dintre beneficiile noului Cod Silvic este cel referitor la reducerea taierilor ilegale prin faptul ca se ofera criterii de preluare in administrare care creaza premisele unei gestionari eficiente,stabile si unitare a padurilor pe termen lung prin asigurarea pazei paduri reglementand totodata procesul de productie pentru micii proprietari pentru valorificarea resurselor intr-un cadru controlat.

„Referitor la dezvoltarea comunitatilor locale si a industriei mobilei vor fi stimulate crearea de noi locuri de munca si respectarea drepturilor comunitatilor locale ce se regasesc in strategia pentru dezvoltarea fondului forestier a Uniunii Europene. Se va acorda de asemenea dreptul de preemtiune producatorilor de mobila pentru achizitia materiei prime”, a spus Ovidiu Donţu.

El a subliniat că  noul proiectul de Cod silvic nu numai că nu se reduce suprafaţa fondului forestier naţional, dar se includ în categoria pădure şi implicit în fondul forestier naţional, plantaţiile cu specii forestiere din zonele de protecţie a lucrărilor hidrotehnice şi de îmbunătăţiri funciare, a căror suprafaţă este estimată la 60.000 ha.

„Realizarea Programului naţional de împădurire prin lucrări de împădurire a terenurilor din afara fondului forestier naţional şi a terenurilor cu destinaţie agricolă, în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de mediu şi a optimizării peisajului, a asigurării şi creşterii recoltelor agricole, a prevenirii şi combaterii eroziunii solului, a protejării căilor de comunicaţie, a digurilor şi a malurilor, a localităţilor şi a obiectivelor economice, sociale şi strategice este o prioritate pentru autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură”, a declarat senatorul.

El aminteşte că la sugestia specialiștilor, inclusiv ai celor din Academia Română, s-a stabilit că împădurirea unei suprafețe de 1 000 000 de hectare de terenuri agricole până în anul 2030, este o acțiune ambițioasă și mult mai realistă decât ținta de 2 000 000 ha până în anul 2035, în condiţiile în care în perioada 1990-2014 suprafaţa fondului forestier naţional a crescut ca urmare a impăduririi terenurilor agricole degradate şi prin realizarea de perdele forestiere de protecţie cu circa 34.400 ha.