Intră acum și în grupul de
Primarii militează de ani de zile pentru asigurarea unui buget de funcţionare pentru primării, însă alocările de la bugetul de stat trebuie să mai ţină cont de populaţie, sumele de cofinanţare, de lungimea infrastructurii, de corpurile de iluminat, de complexitatea serviciilor oferite de respectivele administraţii locale, dar şi de statutul de staţiune de interes local sau naţional, susţine primarul oraşului Gura Humorului, Marius Ursaciuc, făcând referire la faptul că prin modificarea legislaţiei, Guvernul nu a mai alocat fonduri de echilibrare a bugetelor locale, ceea ce a dus ca aceste oraşe să nu poată face investiţii în acest an.
Edilul-şef humorean, care este şi vicepreşedinte al Asociaţiei Oraşelor din România, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă că a discutat cu ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov, căruia i-a prezentat că modul prin care a fost efectuată alocarea de fonduri nu face altceva decât să descurajeze încasarea de fonduri la bugetele locale.
Primarul oraşului Gura Humorului a menţionat că i-a explicat ministrului Finanţelor că s-au ajuns la discrepanţe mari, cum ar fi că municipiul Adjud, cu 11.000 de locuitori, primeşte pentru echilibrarea bugetului local 11,7 milioane de lei, în timp ce oraşe precum Comăneşti sau Târgu Neamţ, cu peste 25.000 de locuitori nu au primit nimic.
„Nu se poate ca o comună, cu 100 de locuitori, să primească mult mai mult decât una cu peste zece mii de locuitori”, a spus Ursaciuc.
El a mai declarat că în cazul oraşului Gura Humorului, care are un buget propriu de 13,9 milioane de lei, de zece ori mai mare decât în urmă cu 10 ani, această creştere a fost generată de proiectele cu fonduri europene implementate, în valoare de 59 de milioane de euro la care cofinanţarea Primăriei este de 7 milioane de euro din care 2 milioane de euro au fost primite de la bugetul de stat, iar pentru cinci milioane de euro au fost accesate credite.
„Numai pentru cofinanţare am de achitat 6 milioane de lei pe an”, a spus Ursaciuc.
Primarul oraşului Gura Humorului a arătat că în acest an, în bugetul local, nu are alocate fonduri pentru investiţii şi că este greu ca şi în aceste condiţii să asigure funcţionarea subliniind că acest oraş, care este şi staţiune de interes naţional, trebuie să asigure servicii şi pentru cei circa 100.000 de turişti care vin anual.
Ursaciuc a mai spus că proiecţia bugetară pe care o conturase anul trecut se baza pe eşalonarea pe următorii cinci ani stabilită de CJ Suceava cu avizul Finanţelor Publice, dar care nu mai are nici o legătură cu realitatea.
El a menţionat că din cele 213 oraşe din ţară, un număr de 110 oraşe nu primesc sume de echilibrare sau primesc sume foarte mici.
Ursaciuc a declarat că a propus ministrului Finanţelor ca în acest an, în primele două trimestre, să fie asigurate sumele de funcţionare pentru aceste localităţi, urmând ca la rectificarea bugetară de la mijlocul anului să fie alocate sume mai mare.
Totodată, în cadrul discuţiilor cu Vâlcov, Asociaţia Oraşelor din România a cerut să fie identificate noi surse pentru bugetele locale din impozitul pe venitul agricol, din pensii, din taxa pe stâlp, sau din redevenţa pentru resurse minerale care, în prezent, sunt colectate în totalitate la bugetul de stat.
Ursaciuc a spus că nu s-a semnat nici un protocol în urma acestor discuţii, dar că se aşteaptă ca guvernanţii să acţioneze astfel încât să nu falimenteze localităţile care au reuşit să se dezvolte.
„Altfel, iau şi eu o măsură populistă şi spun locuitorilor să nu plătească impozite şi taxe pentru că nu pot face nimic şi vom ajunge în rândul localităţilor care vor primi bani de la buget”, a mai declarat vicepreşedintele AOR.
Repartizarea fondurilor a fost stabilită în şedinţa de miercuri a Guvernului, ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov, afirmând că „ingerinţa politică” a fost redusă la maximum, în sensul în care atât consiliile judeţene (CJ), cât şi celelalte autorităţi publice locale vor primi direct de la Finanţe aceste sume şi nu vor mai fi consilieri judeţeni şi consiliile judeţene care vor stabili sumele pentru fiecare localitate în parte.
Ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov, a precizat la finalul şedinţei, că toate localităţie vor avea de miercuri la dispoziţie sumele corespunzătoare bugetului pe acest an.
Potrivit lui Vâlcov, nicio comună nu va avea un buget mai mic de 1,5 milioane lei, bugetul unui oraş nu va fi mai mic de 6 milioane lei, un municipiu va avea venituri venituri bugetare de minimum 20 milioane lei, niciun municipiu reşedinţă de judeţ nu va avea mai puţin de 50 milioane lei şi niciun consiliu judeţean sau judeţ nu va avea alocat mai puţin de 80 milioane lei.
„Acest lucru înseamnă o descentralizare totală, în sensul în care sumele sunt transmise direct către autorităţile publice locale prin intermediul Ministerului Finanţelor. Ministerul nu face decât să aplice formula din legea care a fost aprobată de către Parlament, o formulă care conţine referire la numărul locuitorilor (55% influenţă), suprafaţa judeţului (15% influenţă), respectiv lungimea drumurilor judeţene şi comunale (30%). De asemenea, ingerinţa politică a fost redusă la maxim, în sensul în care atât consiliile judeţene, cât şi celelalte autorităţi publice locale vor primi direct de la Finanţe aceste sume, nu vor mai fi consilieri judeţeni şi consiliile judeţene cei care vor stabili sumele pentru fiecare localitate în parte”, a declarat ministrul de Finanţe.
El a adăugat că peste 2.000 de localităţi, din zone defavorizate, vor avea o creştere majoră a bugetelor. Vâlcov arătat că există o localitate cu majorare de chiar de 900%, respectiv de la un buget de 150.000 lei la unul de 1,5 milioane lei.
„Aplicând această formulă timp de cel puţin 4 ani de zile, primarii şi preşedinţii de consilii judeţene nu vor mai avea, inclusiv cei din zonele sărace, niciun motiv pentru care în anul 2018 să nu avem în toate localităţile apă, canal şi sistemul de educaţie în sensul reabilitării şi modernizării şcolilor”, a afirmat Vâlcov.
Intră acum și în grupul de
