Ajutorul social se pierde dacă beneficiarii muncesc la negru, refuză locul de muncă oferit sau nu-și plătesc impozitele locale, potrivit prevederilor propunerii legislative inițiate de Alexandru Băișanu

Deputatul ALDE de Suceava, Alexandru Băișanu, a depus, miercuri, la Parlament, textul legii de modificare a Legii 411/2001 privind venitul minim garantat, printre noile prevederi fiind pierderea ajutorului social dacă persoanele beneficiare muncesc la negru, refuză locul de muncă oferit sau nu-și plătesc impozitele locale.

Băișanu arată în expunerea de motive că în România ultimilor ani, protecţia socială este din ce în ce mai importantă atât din prisma autorităţilor, cât și pentru beneficiarii formelor suplimentare sau de substituire a veniturilor individuale/familiale obţinute din muncă, iar din acest motiv, a fost concepută și aplicată legea privind venitul minim garantat, o lege foarte utilă în special pentru persoanele care trăiesc la limita subzistenţei.

El explică în document că venitul minim garantat a suscitat discuţii aprinse încă de la introducerea sa în anul 2001, fiind în repetate rânduri contestat pentru impactul nefast pe care îl generează asupra funcţionarii normale a pieţei muncii din ţară noastră.

„În România există aproape 7 milioane de persoane asistaţi sociali, adulţi și copii. Deși se plâng de sărăcie, mulţi dintre aceștia, nu dau buzna când li se oferă locuri de muncă, preferând să trăiască din ajutoare sociale de la stat, decât să se angajeze. Cel mai recent caz fiind cel sesizat de autorităţile prahovene, după ce au constatat că 800 de oameni, au renunţat la hrana pe care o primeau de la cantina socială,  după ce aceasta a fost condiţionată de un număr de ore prestate de către asistaţi, în folosul comunităţii. Dintre aceștia, cel puţin jumătate au refuzat să muncească într-o luna, cât un muncitor obișnuit într-o săptămână, mai exact 5 zile”, explică inițiatorul legii.

Băișanu mai artă că potrivit datelor statistice oferite de Ministerul Muncii și Justiţiei Sociale, în România sunt circa 25.000 de persoane care beneficiază de ajutor social de peste 10 ani, fapt care spune multe despre intenţia unora dintre asistaţi de a-și găsi un venit propriu, preferând banii statului şi nu un loc de muncă stabil care să le aducă un salariu decent.

„Statul nu ar mai trebui să încurajeze comoditatea celor care trăiesc din ajutoarele sociale, ci mai degrabă ar trebui să se implice în angajarea acestora. Asistenţa socială nu înseamnă să dai bani unor oameni leneși care nu vor să muncească, fără să se gândească însă că acei bani vin de fapt din buzunarul semenilor lor care trag pe brânci pentru un ban cu ajutorul căruia să își asigure pâinea zilei de mâine, ci să-i ajuţi pe cei cu adevărat marginalizaţi care nu au nicio șansă în societate”, mai explică Băișanu.

În iniţiativa sa legislativă se propune aborgarea Art3. Alin (1) deoarece, acordarea ajutorului social și soţilor despărţiţi în fapt, nu contribuie la bunăstarea familiei şi la venitul familiei, în România fiind foarte multe cazuri în care unul dintre soţii despărţiţi pleacă să       muncească în străinătate, beneficiind totodată și de ajutorul social din România.

Totodată, se prevede că pentru sumele acordate ca ajutor social, conform prevederilor prezentei legi, toate persoanele majore apte de muncă din familia beneficiară au obligația de a presta lunar, la solicitarea  primarului, acțiuni sau lucrări de interes local pentru că se dorește responsabilizarea membrilor familiilor beneficiare și denotă buna credință a asistaților sociali, arată Băișanu.

În ceea ce privește prevederile privind încetarea dreptului de ajutor social, care refuză nejustificat o ofertă de muncă și/sau de a participa la serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă și de formare profesională, în forma actuală a legii, refuzul repetat de 3 ori al unui loc de muncă oferit, conduce la pierderea dreptului de a primi ajutorul social este considerat insuficient de inițiator.

„Modificarea articolului mai sus menţionat este necesară deoarece numărul persoanelor care încearcă să își găsească un loc de muncă aducător de un venit care să îi scoată din incidenţa legii, scade pe zi ce trece și, mai mult de atât, numărul persoanelor care refuză activităţi sezoniere retribuite crește, preferând ajutorul bănesc al statului în locul unei munci proprii aducătoare de venit”, arată Băișanu.

Deputatul sucevean susține că o altă problemă o reprezintă cei care lucrează la negru și care beneficiază, totuși, de o formă de ajutor social prin legea venitului minim garantat.

„Este necesar să luăm măsuri mai drastice, iar cei descoperiţi să nu mai beneficieze de nici un ajutor de la stat. În fiecare lună, mii de asistaţi își primesc ajutoarele sociale. Mulţi dintre ei pleacă apoi liniştiţi la serviciu. Autorităţile spun că aproape 20% dintre ei au şi serviciu pe care nu îl declară”, adaăugă Alexandru Băișanu.

În ceea ce privește plata impozitelor, deputatul sucevean consideră că acesta este normal pentru că orice cetățean, inclusiv asistații sociali, au această obligație.

„Prin introducerea acestui articol se înțelege că beneficiarii ajutoarelor sociale au și obligaţii, nu doar drepturi”, a explicat deputatul.

El a mai menționat că proiectul legii prevede încetarea dreptului de ajutor social și nu doar suspendarea acestuia când se constată că dreptul la ajutorul social a fost stabilit pe baza unor date eronate privind componența familiei sau veniturile realizate deoarece în formă actuală a legii, primarul emite dispoziţia de suspendare a dreptului pe care o transmite directorului agenţiei teritoriale, care, la rândul lui, poate emite o decizie de suspendare a plăţii ajutorului social, verificând ulterior cauzele care au generat această situație.

„Legea nr. 416/2001, dincolo de bunele sale intenţii care vizează asigurarea unui venit minim ca formă de asistenţă socială, a început să contribuie în mare măsură și la crearea unei mentalităţi de asistat din partea statului a unora dintre persoanele în cauză, acestea devenind mai tentate de ajutoarele sociale decât de salariul minim pe economie”, a mai explicat Alexandru Băișanu.

Vă prezentăm integral textul inițiativei legislative depuse de Alexandru Băișanu pentru modificarea şi completarea Legii nr. 416 din 18 iulie 2001,  privind venitul minim garantat.

Articol unic:

 

  1. La articolul 3, alineatul (1) se abrogă
  2. La articolul 6, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(2) Pentru sumele acordate ca ajutor social, conform prevederilor prezentei legi, toate persoanele majore apte de muncă din familia beneficiară au obligaţia de a presta lunar, la solicitarea primarului, acţiuni sau lucrări de interes local, fără a se putea depăşi regimul normal de lucru şi cu respectarea normelor de securitate şi igienă a muncii.

  1. Articolul 15, se completează cu alineatul (1)^, iar alineatele (6) şi (7) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“(1)^ Persoanele care se dovedesc a munci fără formă legală, îşi pierd dreptul de a primi ajutor social”.

„(6) Refuzul unui loc de muncă oferit sau refuzul de a participa la serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională oferite de agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă atrage încetarea dreptului la ajutorul social.

(7) Refuzul unui loc de muncă oferit şi/sau de a participa la serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională conduce la încetarea dreptului la ajutorul social”.

  1. Se introduce articolul 16 ^1

“Pentru menţinerea dreptului la ajutorul social, familiile şi persoanele singure beneficiare, cu drepturi stabilite de cel puţin 6 luni, au obligaţia să îşi achite impozitele şi taxele faţă de bugetul local pentru bunurile pe care le deţin în proprietate, conform prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare”.

  1. La articolul 20¹, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(1) În cazul în care se constată că dreptul la ajutorul social a fost stabilit pe baza unor date eronate privind componenţa familiei sau veniturile realizate ori pe parcursul acordării au intervenit modificări ale acestora, primarul emite dispoziţie de încetare a dreptului pe care o transmite directorului agenţiei teritoriale în vederea emiterii deciziei de încetare a plăţii ajutorului social şi verifică cauzele care au generat această situaţie”.

loading...