Băișanu constată că în reforma administrativă s-a uitat un element esențial: participarea decizională a cetăţenilor. El propune o lege de înființare a Consiliilor consultative ale consiliilor locale și județene

Vicepreședintele ALDE, deputatul de Suceava Alexandru Băișanu, a inițiat o propunere legislativă de înființare a Consiliilor consultative ale consiliilor locale și județene în contextul actualei reforme administrative care a uitat însă elementul esențial care este participarea decizională a cetățenilor.

În expunerea de motive, deputatul sucevean arată că, în contextul reformelor dorite în administraţie publică locală şi în perspectiva viitoarelor reorganizări administrativ-teritoriale având ca scop reducerea cheltuielilor locale şi eficientizarea cheltuielilor pentru domenii care sa armonizeze administraţia locală la standarde europene, s-a uitat un element de bază pentru dezvoltarea comunităţilor locale: participarea decizională a cetăţenilor la niveul administraţiei publice locale şi judeţene.

„Actualele modificări instituționale ale societății românești impun identificarea de către factorii decidenţi de la nivel central şi local a unor potenţiale soluţii pentru salvarea unităţiilor administrativ-teritoriale de la regresul financiar-social şi de la migrarea populaţiei existente”, a explicat Băișanu.

Potrivit acestuia, un rol important în dezvoltare este și modul în care membrii comunităţii locale se pot implica în luarea deciziilor administrative şi politice ale colectivităţii.

Băișanu precizează că a iniţiat propunerea legislativă pornind de precedentul creat în anii’ 90 prin constituirea Consiliului Economic si Social ca for consultativ privind economia naţională și a avut în vedere constituirea unui CONSILIU CONSULTATIV format de la nivelul cel mai mic al administraţiei locale -comuna – până la cel mai înalt nivel -consiliul judeţean.

„Acest for format din reprezentanţi ai societăţii civile, antreprenoriatului local, cultelor religioase reprezentate la nivel local, sectorului educaţional şi de sănătate, are rolul de a-şi exprima,consultativ, poziţia faţă de principalele decizii luate de forurile locale de conducere – consilii locale, primari, consilii judeţene, preşedinţi de consilii judeţene – având ca argument studii de specialitate, analize diagnostic privind necesitatea unor proiecte  de acte normative necesare comunităţii locale sau judeţene pe care le vor elabora pentru autorităţile administraţiei publice locale”, subliniază inițiatorul.

Potrivit lui Băișanu, modul de organizare al acestui Consiliu consultativ nu se substituie vreunei autorităţi locale, acest organism reprezentând societatea locală ca reper de participare la transparenţa deciziilor privind actelor iniţiate de aleşii locali pentru viitorul comunităţii respective – fie că e vorba de comună, oraş, municipiu, sector, judeţ.

Proiectul de lege presupune completarea Legii administrației publice locale, după articolul 56, Secţiunea 5, Capitolul II, cu o nouă Secţiune- “SECŢIUNEA 6 : Consiliul Consultativ”

Conform proiectului, Consiliul Consultativ este un organ asociativ cu rol consultativ aflat în coordonarea consiliului local, consiliului judeţean sau Consiliului General al Municipiului Bucureşti, format din membri ai societăţii civile reprezentative la nivel local sau judeţean, a forurilor academice cu reprezentare locală, a conducerii unităţiilor de învăţământ preuniversitar şi universitar dacă este cazul sau a unităţilor sanitare şi clerul bisericesc, reprezentanţi ai mediului de afaceri local, ai sindicatelor din sistemul bugetar afiliate la nivel naţional şi ai asociaţiilor de producători agricoli dacă este cazul.

„Consiliul Consultativ are rol consultativ în stabilirea politicii economice şi sociale de la nivel local, avizează proiectele de hotărâri ale consiliului local, consiliului judeţean sau ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti în toate problemele de interes local sau judeţean cu excepţia celor care sunt date prin lege în competenţa autorităţilor administraţiei publice centrale”, prevede proiectul legii.

Consiliul Consultativ analizează situaţia economică şi socială a unităţii administrativ-teritoriale respective şi face propuneri şi de alte acte normative în vigoare, privind:

  1. a) dezvoltarea economiei locale;

  2. b) restructurarea sau reorganizarea serviciilor public de interes local sau judeţean;

  3. c)relaţiile de muncă;

  4. d)protecţia socială şi ocrotirea sănătăţii;

  5. e)învăţământul şi cercetarea.

  6. f) alte domenii stabilite prin hotărâri ale consililor locale, judeţene sau Consiliul General al Municipiului Bucureşti.

Atribuțiile Consiliul Consultativ:

  1. a) analizează, avizează şi formulează puncte de vedere la proiectele de hotărâri ale consiliului local, consiliului judeţean sau Consiliul General al Municipiului Bucureşti ce urmează a fi prezentate spre adoptare respectivelor autorităţi ale administraţiei publice locale ;

  2. b) analizează şi avizează proiectele de programe şi strategii nematerializate în proiecte de acte normative, înainte de adoptarea lor;

  3. c) semnalează primarului, preşedintelui consiliului judeţean, Primarului General al Municipiului Bucureşti, consiliului local, consiliului judeţean sau Consiliului General al Municipiului Bucureşti apariţia unor fenomene economice şi sociale locale care impun elaborarea unor noi acte normative;

  4. d) elaborează, la solicitarea consiliului local, consiliului judeţean sau Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau din proprie iniţiativă, analize şi studii privind realităţile economice şi sociale;

  5. e) elaborează şi susţine implementarea de strategii, programe, metodologii şi standarde în domeniul administraţiei publice locale ;

 

„ Numărul membrilor în Consiliul Consultativ este stabilit prin hotărâre a consiliului local, consiliului judeţean sau Consiliului General al Municipiului Bucureşti o dată la patru ani, dar nu poate fi mai mic de 3 membri pentru localităţile până în 3000 de locuitori, mai mic de 5 membri pentru localităţile între 3000 – 5000 locuitori, mai mic de 7 membri pentru localităţile până în 10 000 locuitori, mai mic de 9 membri pentru localităţile între 10 000 -20 000 locuitori, mai mic de 11 membri pentru localităţile între  20 000 – 50 000 locuitori, mai mic de 13 membri pentru localităţile între 50 000 – 100 000 locuitori, mai mic de 15 persoane pentru localităţile mai mari de 100 000 locuitori, cu excepţia Municipiului Bucureşti unde  numărul membrilor nu poate fi mai mic de 90 de persoane. La nivelul judeţelor, numărul membrilor consililor consultative la nivel judeţean nu poate fi mai mic de 17 pentru judeţe cu o populaţia de până la 350 000 locuitori, mai mic de 19 pentru judeţe cu o populaţie între 350 000 – 500 000 locuitori şi mai mic de 21 de persoane pentru judeţe cu populaţie ce depăşeşte 500 000 locuitori”, se arată în proiectul legii.

Alegerea membrilor în consiliul  consultativ  se decide într-o şedinţă a consiliului local, consiliului judeţean sau Consiliului General al Municipiului Bucureşti în baza unui raport echitabil şi a propunerilor venite din partea  societăţii civile reprezentative la nivel local sau judeţean, a forurilor academice cu reprezentare locală, a conducerii unităţilor de învăţământ preuniversitar şi universitar, dacă este cazul, sau a unităţilor sanitare şi clerul bisericesc, reprezentanţi ai mediului de afaceri local, ai sindicatelor din sistemul bugetar afiliate la nivel naţional şi ai asociaţiilor de producători agricoli dacă este cazul .

 

Calitatea de membru al Consiliul Consultativ poate fi dobândită de persoanele fizice  care îndeplinesc următoarele condiţii:

a)au numai cetăţenia română şi domiciliul în România;

b)au împlinit vârsta de 30 de ani;

c)au capacitate de exerciţiu;

d)nu au suferit condamnări pentru infracţiuni de drept comun săvârşite cu intenţie.

„Pentru participarea la şedinţele Consiliului Consultativ şi ale comisiilor de specialitate organizate conform unui regulament de funcţionare, membrii primesc o indemnizaţie stabilită prin hotărâre a consiliului local, consiliului judeţean sau Consiliului General al Municipiului Bucureşti în funcţie de bugetul local aferent anului respectiv”, se mai prevede în lege.