Intră acum și în grupul de
Vicepreședintele Pro România, deputatul de Suceava Cătălin Nechifor, consideră că intenția PNL și a președintelui Klaus Iohannis de a declanșa proceduri pentru organizarea de alegeri anticipate este total greșit pentru că aceștia vor genera cu bună știință o instabilitate politică în România în contextul geopolitic actual.
„Demisia premierului în contextul geopolitic actual pentru declanșarea alegerilor anticipate echivalează cu dezactivarea scutului de la Deveselu”, a spus Cătălin Nechifor.
El a arătat că suntem într-o zonă geopolitică din ce în ce mai fierbinte, iar președintele SUA Donald Trump solicită NATO o prezență sporită în Orientul Mijlociu
„Mi se pare total greșit să generezi cu bună știință o instabilitate politică în România, doar de dragul unor iluzorii procente în Parlament”, a adăugat Nechifor.
El a subliniat că istoria i-a reținut pe cei demni și curajoși și care au pus mai presus interesul național față de cel personal sau politic.
Cătălin Nechifor a arătat că așteaptă ca premierul Ludovic Orban să facă publică strategia pe care dorește să o abordeze în vederea declanșării alegerilor parlamentare anticipate.
Premierul Ludovic Orban a declarat, vineri, după o întâlnire cu președintele Klaus Iohannis că au convenit că alegerile anticipate reprezintă cea mai bună soluție pentru România.
„Românii nu mai vor PSD la putere. Parlamentul este dominat de PSD și acționează ca o frână în calea demersurilor președintelui. E necesar ca puterea să revină la popor”, a spus Orban care a menționat că nu va dezvălui strategia pentru declanșarea alegerilor anticipate.
El susține ca alegerile anticipate să fie organizate simultan cu alegerile locale.
Organizarea simultană a alegerilor parlamentare cu cele locale a fost declarată neconstituțională de Curtea Constituțională în 2011.
Curtea Constituțională arăta că organizarea simultană a alegerilor determină dificultăți în exercitarea dreptului constituțional la vot (alegerile comasate presupun exprimarea opțiunii pe șase buletine de vot: Senat, Camera Deputaților, primărie, consiliul local, consiliul județean și președintele consiliului județean), dar că legea restrânge dreptul constituțional de a fi ales.
Potrivit Constituției României, după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură. În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată. Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.
Intră acum și în grupul de
