Aşa zişii avocaţi din Baroul Bota trimişi în judecată de Parchetul Suceava. Schema de înşelare a mii de oameni a fost dezvăluită. În caz e implicat şi un consilier local sucevean

Procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava au finalizat cercetările în cauza penală privind pe Pompiliu Bota, iniţiatorul aşa zisului „Barou Bota” şi au trimis dosarul spre judecare Judecătoriei Suceava.

judecata

Parchetul Judecătoriei Suceava arată că în această cauză au fost efectuate cercetări cu privire la de 21 de inculpaţi şi 3.324 de făptuitori.

Totodată, au fost administrate probe cu privire la  4.293 de infracţiuni şi acte materiale ale infracţiunilor.

În urma probatoriului administrat au fost trimişi în judecată nouă inculpaţi, între care consilierul local sucevean Marcel Dan Roibu, pentru săvârşirea a 3.244 de infracţiuni şi acte materiale ale infracţiunilor.

În acelaşi dosar, faţă de  12 inculpaţi s-a dispus soluţia clasării cauzei, faţă de aceştia fiind aplicată sancţiunea administrativă – amenda.

 

În acest caz procurorii au stabilit că Pompiliu Bota a pus bazele asocierii infracţionale la care au aderat şi ceilalţi inculpaţi, urmărind obţinerea unor sume de bani importante ca urmare a acţiunilor de inducere în eroare a persoanelor vătămate şi desfăşurarea fără drept a unor activităţi specifice avocaturii, din cele prevăzute de Legea nr. 51/1995.

Astfel, în anchetă a fost identificat un complex de activităţi frauduloase, prin intermediul cărora inculpatul a urmărit şi a reuşit crearea unei organizări infracţionale ieşite din comun prin amploarea sa (peste 3.300 persoane implicate, acţionând la nivelul întregii ţări şi în Uniunii Europene), dar mai ales prin domeniul specific de acţiune, acela al justiţiei.

Procurorii explică că în 2002-2004 au fost puse de Bota bazele activităţii infracţionale când, folosind o pretinsă incoerenţă legislativă în ceea ce priveşte exercitarea profesiei de avocat în România, a luat decizia de pune în funcţiune o structură infracţională amplă, care în esenţă urmărea „clonarea” structurilor organizaţionale şi funcţionale ale ordinului avocaţilor din România, în scopul obţinerii de beneficii materiale.

 

În dezvoltarea activităţii ilicite inculpatul a aplicat o tehnică infracţională complexă, cunoscută în special în domeniul informatic, specifică infracţiunilor de înşelăciuni prin intermediul Internet – ului, cunoscută sub denumirea de „phishing”.

Metoda constă în esenţă în clonarea situri-lor care desfăşoară în principal activităţi de comerţ, prin crearea unora similare însă fictive şi direcţionarea clienţilor acestor sit – uri către paginile Web fictive unde efectuează plăţi pentru produse şi servicii inexistente.

Activitatea infracţională desfăşurată de inculpatul Bota Pompiliu a fost mascată sub forma a trei asociaţii umanitare, respectiv „Figaro Potra”, „Bonis Potra” şi filiala Băleşti Gorj, a asociaţiei Figaro Potra, care au fost desfiinţate în mod succesiv de către instanţele de judecată naţionale.

A fost identificat un complex de activităţi frauduloase, prin intermediul cărora inculpatul a urmărit şi a reuşit crearea unei organizări infracţionale ieşite din comun prin amploarea sa (peste 3.300 persoane implicate, acţionând la nivelul întregii ţări şi în Uniunii Europene), dar mai ales prin domeniul specific de acţiune, acela al justiţiei.

Unicul scop al demersurilor inculpatului a fost acela de a obţine foloase materiale importante prin organizarea unor activităţi care se circumscriu exercitării fără drept a profesiei de avocat şi inducerii în eroare a persoanelor vătămate/justiţiabili, cu privire la calitatea de avocat.

Procurorii arată că Bota „a pervertit” în permanenţă atât sensul legilor cât şi al numeroaselor hotărâri jurisprudenţiale ale tuturor instanţelor de judecată de toate gradele (judecătorii, tribunale, curţi de apel, ICCJ, Curte Constituţională, CEDO), cărora le-a dat o interpretare „personală”, în vădită contradicţie cu sensul şi conţinutul acestora, însă în concordanţă cu scopurile urmărite de către inculpat.

„Trebuie de remarcat modul ingenios în care în susţinerea activităţii infracţionale a organizaţiei pe care a creat-o, inculpatul şi-a creat probele necesare, prin folosirea mijloacelor frauduloase ca instrumente de inducere în eroare a magistraţilor, a căror hotărâri s-au fundamentat pe acestea, fiind folosite în mod abil ulterior de către inculpat ca argumente de natură jurisprudențială”, se arată în comunicatul procurorilor suceveni.

 

Pompiliu Bota este acuzat că în realizarea activităţii infracţionale a contrafăcut 42 de decizii privind înfiinţarea „barourilor teritoriale Bota”, şi-a atribuit în mod ilicit calitatea de avocat, prin mistificarea documentelor privind propria calitate de avocat,

– a atestat celorlalţi coinculpaţi calităţi fictive de avocat, contra unor sume de bani, percepute cu titlu de „donaţie”, în scopul creării şi menţinerii stării de confuzie, indispensabilă acţiunilor de inducere în eroare, inculpatul a „clonat” elementele de identificare funcţională, organizaţională şi grafică ale profesiei de avocat din România (astfel cum sunt ele descrise în Statutul profesiei de avocat, adoptat prin Hotărârea Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România), pe care şi le-a însuşit şi le-a folosit, punându-le la dispoziţia celorlalţi coinculpaţi pentru a induce în eroare persoanele vătămate.

 

În acest caz a fost trimis în judecată un alt aşa zis avocat, Marian Ionel Jurgiu care avea un mod de operare propriu.

 

Acest Marian Ionel Jurgiu a reuşit să inducă în eroare un număr important de persoane vătămate, obţinând sume de bani semnificative a căror cuantum variază între câteva mii de lei, putând ajunge la sume de peste 100.000 euro.

 

Procurorii arat că Jurgiu identifica şi inducea în eroare moştenitorii victimelor unor accidente rutiere cărora, utilizând înscrisuri fictive, le-a creat convingerea falsă că are calitatea de avocat şi, profitând de un moment de vulnerabilitate emoţională a acestora, le-a determinat să întocmească o serie de documente pe care acestea nu le-ar fi semnat în condiţii normale, documente în baza cărora inculpatul şi-a însuşit o parte importantă din sumele de bani primite cu titlu de despăgubiri de la societăţile de asigurări.

El îşi selecta victimele care se aflau într-un moment de maximă vulnerabilitate emoţională, acestea trecând printr-o traumă psihică, cauzată de pierderea subită a unei persoane apropiate, dublată de preocupările cauzate de înmormântare.

În aceste împrejurări, Jurgiu profita de lipsa de diligenţe a persoanelor vătămate, care nu aveau nici disponibilitatea de a se interesa de aspectele materiale legate de societăţile de asigurări, cu atât mai puţin disponibilitatea de a verifica calitatea pe care o afişează inculpatul.

Astfel, susţin procurorii, au fost identificate mai multe situaţii în care inculpatul a acţionat asupra victimelor sale chiar în momentul în care persoana decedată se afla încă la morgă sau chiar imediat după înmormântare.

Jurgiu Marian Ionel şi-a dezvoltat astfel o abilitate semnificativă în a specula  traumele suferite de victimele sale, în scopul obţinerii de sume de bani.

Profitând de starea emoţională precară în care se află victimele sale, precum şi de lipsa de cunoştinţe juridice şi de experienţa acestora, Jurgiu Marian Ionel îşi declina calitatea fictivă de avocat, prezentându-se ca având competenţe deosebite în a reprezenta clienţii în faţa instanţelor de judecată. Pentru a întări convingerea cu privire la calitatea sa, acesta prezenta o serie de documente fictive, purtând însemnele specifice profesiei de avocat.

După ce câştiga încrederea victimelor sale, inculpatul le determina să semneze un contract de asistenţă juridică, care imita în forma sa pe cel prevăzut în Statutul profesiei de avocat. După semnarea aşa numitului contract de asistenţă juridică, având reprezentarea că nu are calitatea de avocat, pe care o declina victimelor sale, Jurgiu Marian Ionel determina persoanele vătămate să se deplaseze la un birou notarial, unde acestea semnau o procură judiciară prin care îl mandatau să le reprezinte în instanţă în calitate de împuternicit.

Pentru a obţine de la persoanele vătămate această procură, Jurgiu le inducea acestora convingerea falsă că este necesară în exercitarea prerogativelor de avocat, apărând astfel ca un mijloc de inducere în eroare. Mai mult decât atât, pentru a mări şi menţine confuzia cu privire la calitatea sa în cuprinsul procurii acesta se intitula avocat – mandatar.

În aceste împrejurări persoanele vătămate acceptau să semneze procura notarială având convingerea falsă, indusă de inculpat, că vor fi reprezentate în instanţă de un avocat, în realitate însă, actele de reprezentare erau efectuate de un mandatar, cu titlu gratuit, Jurgiu Marian Ionel neavând calitatea pretinsă.

Procurorii mai arată că acesta a ascuns persoanelor vătămate aspecte determinante cu privire la care, dacă ar fi avut cunoştinţă, victimele infracţiunilor ar fi refuzat orice legătură cu inculpatul şi că,  în mod real, Jurgiu Marian Ionel reprezenta persoanele nu ca avocat, cum le crease anterior convingerea, ci ca mandatar. Este de menţionat că, în totalitatea situațiilor, mandatul era unul cu titlu gratuit şi nu-i dădea dreptul lui Jurgiu Marian Ionel să pretindă, şi cu atât mai puţin să încaseze, vreo sumă de bani pentru prestaţia efectuată, susţin anchetatorii.

În faţa persoanelor vătămate inculpatul se prevala de contractul de asistenţă judiciară şi, pretinzând în mod mincinos că le-a reprezentat în calitate de avocat, solicita şi primea sumele de bani prevăzute în aceste contracte.

În aproape toate cazurile persoanele vătămate, care nu aveau reprezentarea actelor efectuate de Jurgiu Marian, aveau convingerea că acesta presta în faţa instanţelor de judecată o activitate avocaţială şi nu una specifică celei de mandatar.

În faţa organelor judiciare, parchete şi instanţe, inculpatul se prezenta iniţial în calitate de avocat. Atunci când era pusă în discuţie lipsa acestei calităţi, Jurgiu Marian depunea la dosar înscrisuri fictive, (care apăreau a fi eliberate de Baroul Botoşani şi care purtau însemnele specifice profesiei de avocat), atestând prezumtiva calitate de avocat a inculpatului, precizează Parchetul sucevean care adaugă că simultan, acesta depunea şi împuternicirea notarială obţinută în modalitatea mai sus precizată, document în baza căruia era mandatat să reprezinte persoana vătămată în instanţă.

Neavând cunoştinţă despre modul în care au fost obţinute documentele mai sus arătate, instanţele de judecată s-au văzut nevoite a-l accepta în continuare pe inculpat să efectueze acte de reprezentare ca mandatar.

 

 

Ulterior, Jurgiu Marian Ionel a utilizat o serie de înscrisuri contrafăcute, facturi şi chitanţe fiscale, înscrisuri pe care le depunea la dosarul cauzei, atestând că ar fi încasat de la persoanele vătămate sume de bani cuprinse între 1500 şi 5000 lei cu titlu de onorariu de avocat.

Folosindu-se de aceste înscrisuri, inculpatul solicita printr-un capăt de cerere distinct obligarea părţii adverse, respectiv a societăţii de asigurări la plata cheltuielilor de judecată fictive, cu titlu de onorariu de avocat. Jurgiu Marian urmărea astfel să determine instanța de judecată la acordarea unor cheltuieli de judecată fictive, importante, sume de bani care erau pretinse şi încasate ulterior de către inculpat.

Atunci când banii erau viraţi de societăţile de asigurare în contul său, în baza procurilor notariale ataşate, sumele cu titlu de onorariu de avocat erau încasate direct, fără a mai fi necesară vreo justificare în faţa persoanelor vătămate.

În celelalte situaţii, inculpatul specula lipsa de cunoştinţe juridice a victimelor sale şi pretindea aceste sume ca fiind cheltuieli acordate de către instanţă, lui.

Atunci când demersurile sale infracţionale eşuau, inculpatul Jurgiu Marian Ionel apela la ameninţări şi acte de intimidare la adresa persoanelor vătămate pentru a le determina să-i remită sumele de bani pretinse.

 

În dosar a fost trimis în judecată şi consilierul local liberal Dan Marcel Roibu, pentru asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, o infracţiune de înşelăciune,  40 de acte materiale ale infracţiunii de exercitarea fără drept a profesiei de avocat, 40 de acte materiale ale infracţiunii de folosirea fără drept a denumirilor « Barou », « Uniunea Naţională a Barourilor din România », a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat, precum şi folosirea însemnelor specifice profesiei şi purtarea robei de avocat.

El este acuzat că în anul 2006 a aderat la asocierea în vederea săvârşirii de infracţiuni iniţiată de Bota având ca scop săvârşirea infracţiunilor de exercitare fără drept a profesiei de avocat; folosirea fără drept a denumirilor şi însemnelor specifice  profesiei de avocat, şi înşelăciune, iar în intervalul 2006 – 2013, în punerea în aplicare a rezoluţiilor infracţionale, a desfăşurat, în mod repetat, fără drept, un număr de 40 acte materiale, specifice profesiei de avocat,  concretizate în contracte de asistenţă juridică şi asistenţă şi reprezentare în faţa organelor judiciare.

Procurorii arată că acesta a utilizat fără drept, în mod repetat, însemnele şi denumirile specifice profesiei de avocat (40 acte materiale), cu privire la care a desfăşurat activităţi avocaţiale, iar în cursul anului 2011, a indus în eroare persoana vătămată Munteanu Gheorghe căreia i s-a prezentat sub calitatea fictivă de avocat şi, sub pretextul unor prestaţii de natură avocaţială, a pretins şi primit fără drept de la acesta suma de 600 lei.

În acelaşi dosar a mai fost trimisă în judecată L. A.E. C, care a aderat la grupul lui Bota în 2011 şi  a indus în eroare un nr. de 60 persoane vătămate (cele mai multe, succesoare ale unor victime ale accidentelor rutiere), în scopul obţinerii de foloase materiale, prezentându-se sub calitatea fictivă de avocat, eliberând împuterniciri avocaţiale fictive şi semnând contrate juridice, documente utilizate pentru a încasa sume de bani necuvenite.

Procurorii arată că în intervalul 2011 – 2013, a contrafăcut un nr. de 34 documente (contracte de asistenţă juridică, dispoziţii de plată către casierie şi chitanţe fiscale), urmărind prin aceasta să acopere urmele infracţiunilor, creând aparenţa că sumele de bani încasate de către inculpată de la asigurători au fost restituite în integralitatea lor persoanelor vătămate (documente care au fost depuse la dosarele de contabilitate, fiind utilizate la întocmirea evidenţelor contabile, de către expert contabil Bădeliţă Petronela).

Ea este acuzată că a indus în eroare SC GROUPAMA ASIGURĂRI SA, prin contrafacerea semnăturilor numiţilor Cajvan Ioan, Ilisei Domnica şi Halip Teodora de pe un nr. de trei documente intitulate „Cerere de despăgubire”, înscrisuri care au fost folosite pentru a determina persoana vătămată să plătească despăgubirile civile ca urmare a accidentului rutier în care a decedat numitul Cajvan Dumitru,  a indus în eroare Fondul de Protecţie a Victimelor Străzii, prin contrafacerea semnăturilor numiţilor Argatu Mihai, Argatu Costel, Argatu Ioan şi Argatu Dumitru de pe un nr. de patru documente intitulate „Tranzacţie privind repararea prejudiciului”, înscrisuri care au fost folosite pentru a determina persoana vătămată să plătească despăgubirile civile ca urmare a accidentului rutier în care a decedat Argatu Eleonora, a indus în eroare SC OMNIASIG VIENNA INSURANCE SA, prin contrafacerea semnăturilor numiţilor Volintiru Mihai (în nume propriu şi pentru minorii Volintiru Ioan Gabriel şi Volintiru Florin Costel) şi Pânzariu Lucia de pe documentul intitulat „Contract de tranzacţie”, încheiat la data de 10.04.2013, înscris folosit pentru a determina persoana vătămată să plătească despăgubirile civile ca urmare a accidentului rutier în care a decedat Volintiru Violeta,  a indus în eroare SC OMNIASIG VIENNA INSURANCE SA, prin contrafacerea semnăturii numitului Volintiru Mihai din dreptul rubricii „CLIENT/REPEZENTANT – Semnătura” de pe contractul de asistenţă juridică nr. 41 din 16.07.2012, înscris care a fost înaintat către SC OMNIASIG VIENNA INSURANCE SA şi în baza căruia inculpata a solicitat şi încasat despăgubirile civile ca urmare a accidentului rutier în care a decedat Volintiru Violeta.

Tot pentru asemenea infracţiuni au fost trimişi în judecată şi D.B. M. D.R. M., Dumitru Dascălu, şi Constantin Mircea Dan Meslec, iar Traian Vasile Nistor pentru mărturie mincinoasă.(N.B.)