Asistenții medicali comunitari din județul Suceava, informați cum pot interveni pentru a ajuta persoanele dependente de alcool.Participanții, îngrijorați de creșterea cazurilor de consum de alcool în rândul adolescenților


Intră acum și în grupul de

Asistenţii medicali comunitari din judeţul Suceava au participat, joi, la un program de instruire privind “Detecţia precoce şi intervenţiile scurte în consumul problematic de alcool” în cadrul căruia au putut afla informaţii despre modul în care se manifestă dependenţa de alcool şi etapele ei, despre felul în care consumul de alcool poate deveni periculos pentru sănătate, dar şi despre tipurile de intervenţie şi abordarea în astfel de cazuri.

În deschiderea evenimentului, asistenţii medicali comunitari şi-au arătat interesul faţă de modul în care pot interveni în comunitate atunci când se înregistrează cazuri de consum problematic de alcool şi până unde au dreptul să intervină, unii dintre ei exprimându-şi îngrijorarea faţă de creşterea cazurilor de consum de alcool în rândul adolescenţilor şi tinerilor.

Unul dintre lectorii cursului, Loredana Balan, psiholog clinician şi coordonator al Centrului AlcoInfo din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Suceava, a declarat că medicii de familie şi asistenţii medicali comunitari pot realiza activităţi de prevenţie în comunităţilor lor, întrucât au o legătură mai strânsă cu membrii comunităţii şi sunt priviţi cu mai multă deschidere, arătând că în momentul în care au un plan clar stabilit, intervenţia lor este mai uşoară.

Ea a subliniat că în aceste cazuri este foarte importantă abordarea, felul în care se vorbeşte cu familia şi cu persoana care are probleme cu consumul de alcool, pentru a se evita apariţia rezistenţei.

Balan a spus că, potrivit statisticilor, 15 la sută din populaţia generală va avea la un moment dat în viaţă o problemă privind consumul de alcool, iar până la 20 la sută dintre persoanele care se adresează unui medic de familie şi până la 40 la sută dintre pacienţii secţiilor de medicină generală şi chirurgie, fără diferenţe semnificative între specialităţi, au consumul de alcool la originea cererii de asistenţă medicală.

Ea a mai spus că persoanele care au probleme legate de consumul de alcool şi care se adresează unui medic de familie au un istoric de consum mai scurt şi o severitate mai redusă a afectării psihice şi somatice, precum şi un prognostic mai bun.

Balan a subliniat că intervenţiile realizate precoce în cursul evoluţiei unei tulburări legate de consumul de alcool necesită un efort minim şi un impact demonstrat, pe termen lung, de cinci ani.

Psihologul Loredana Balan a arătat că atunci când consumul de alcool are consecinţe negative directe asupra consumatorului şi indirecte prin afectarea celor din jurul său se poate vorbi despre un consum problematic de alcool.

Ea a vorbit despre tipurile de consum de alcool menţionând că un consum riscant de alcool este atunci când o femeie consumă mai mult de o unitate pe zi, iar un bărbat consumă mai mult de două unităţi pe zi, printr-o unitate de alcool înţelegându-se cantitatea de băutură ce conţine 10 g de alcool pur, respectiv echivalentul unui pahar de vin de 125 de ml sau 330 de ml de bere sau un păhăruţ de 30 de ml de tărie.

Referindu-se la consumul nociv de alcool, psihologul sucevean a precizat că acesta produce consecinţe negative asupra sănătăţii psihice şi fizice, în această categorie fiind inclus şi consumul episodic de cantităţi mari de alcool, adică mai mult de 6 unităţi la o singură ocazie, acest tip de consum fiind concretizat prin perioade de abstinenţă, urmate de perioade de consum excesiv de alcool.

Balan a spus că în momentul în care consumul de alcool capătă o importanţă foarte mare în viaţa unei persoane, în defavoarea altor activităţi importante anterioare, se poate vorbi despre dependenţă de alcool.

Ea a menţionat importanţa efectuării screening-ului consumului problematic de alcool, care poate fi realizat prin intermediul unui interviu direct sau cu ajutorul unor chestionare aplicate sau autoaplicate, urmat de interpretarea rezultatelor şi comunicarea acestora.

Psihologul sucevean a mai vorbit participanţilor despre componentele unei intervenţii scurte şi ce presupune o astfel de intervenţie, dar şi despre atitudinea profesionistului din sănătate care o realizează.

La rândul său, psihologul clinician Dana Macoveiciuc a spus că oricine poate dezvolta la un moment dat o problemă de dependenţă de alcool, indiferent de educaţie, de vârstă, de statutul social sau de mediul din care provine, subliniind că această dependenţă poate fi tratată dacă persoana respectivă recunoaşte că are o problemă şi acceptă ajutor specializat.

Ea a arătat că prevenţia şi intervenţiile scurte trebuie realizate mai ales în rândul persoanelor cu consum la risc arătând că prognosticul în cazul acestora ar fi mult mai bun şi nu s-ar mai ajunge la dependenţă dacă ar primi la timp o evaluare a consumului de alcool, a severităţii afectării persoanelor respective în urma consumului de alcool  şi a nevoilor urgente.

Macoveiciuc a mai spus că, din cauza etichetărilor pe care le primesc din partea celor din jur, sunt persoane care, deşi au o problemă cu consumul de alcool, recunosc cu greutate ce li se întâmplă şi apelează greu la ajutor specializat.

În cadrul instruirii, lectorii au prezentat participanţilor noţiuni introductive despre ştiinţa adicţiilor relevante pentru o mai bună înţelegere a fenomenului consumului problematic de alcool, modalitatea de realizare a screeningului consumului problematic de alcool, asistenţii medicali comunitari având posibilitatea să exerseze şi aplicarea unei intervenţii scurte.

De precizat este că evenimentul a fost organizat de Clinica Aliat în parteneriat cu DSP Suceava.

(Liliana Bujdei)


Intră acum și în grupul de