O parte dintre medicii de familie suceveni s-au alăturat protestului național și nu eliberează rețete compensate sau bilete de trimitere, iar restul semnează actele adiționale cu CAS Suceava

O parte dintre medicii de familie din judeţul Suceava s-au alăturat protestului de la nivel naţional şi nu eliberează reţete compensate sau bilete de trimitere, unii acordând consultaţii pro bono fără a percepe taxe, în timp ce alţii au început deja să semneze actele adiţionale de prelungire până la 31 martie 2018 a contractului de furnizare de servicii medicale încheiat cu CAS Suceava în anul 2017.

Secretarul general al Colegiului Medicilor Suceava, medicul de familie Irina Badrajan, a declarat, miercuri, că prin semnarea actelor adiţionale de prelungire a contractelor de furnizare de servicii medicale din 2017 medicii de familie nu obţin nimic în plus, întrucât se menţin condiţiile prevăzute în contractul din 2017, dar că revendicările lor se referă la noul contract ce va fi încheiat cu CAS, începând din 1 aprilie 2018.

Badrajan a explicat că semnarea actelor adiţionale de prelungire a contractului din 2017 era prevăzută să înceapă de vineri, 29 decembrie 2017, apreciind că reprezentanţii CAS Suceava nu au recurs “nici la ameninţări şi nici la presiuni”, respectând “litera legii”.

“Nici un contract nu este valabil până nu apar normele de aplicare, conform legii, acestea apărând pe 28 decembrie 2017 în Monitorul Oficial, nu s-au putut face decât pe 29, care a fost vineri. Nimeni nu s-a dus pe 29 decembrie să semneze nimic. Unele CAS din ţară au cerut cereri, ceea ce a fost ilegal, pentru că în norme, la prelungirea contractelor, nu este prevăzut să-ţi ceară cereri, ci numai la un nou contract. La noi au fost unii entuziaşti care s-au dus înainte, repede, să întrebe la CAS, dar au fost întorşi înapoi şi au spus că atunci când începe anul nou vor avea contractele prelungite în sistemul informatic”, a spus Badrajan.

Ea a menţionat că printre revendicări se numără finanţarea corespunzătoare a medicinei primare arătând că ar fi fost benefică o majorare a bugetului acestui segment cu 12 la sută, însă acest procent a fost “îngheţat” la 5,8 la sută, condiţie în care finanţarea cabinetelor medicilor de familie este “absolut insuficientă”, iar funcţionarea acestora este “sub cota de avarie”, mai ales în contextul trecerii contribuţiilor de la angajator la angajat, al creşterii cheltuielilor privind utilităţile, dar şi al achitării taxelor pentru evaluarea cabinetelor medicilor de familie, care se realizează o dată la doi ani.

“La adiţionalul acesta noi nu vom obţine nimic în plus, pentru că este în prelungirea contractului din 2017, la care am semnat condiţiile, dar ceea ce am dorit să obţinem noi a fost ca pentru noul contract să fie o chestiune legală şi prevăzută pentru contractul care va începe la 1 aprilie 2018, ori acest lucru, după cum aţi văzut, nu s-a întâmplat. Ministrul Sănătăţii, în convorbirile cu reprezentanţii CNAS şi ai medicilor de familie, a spus că nici nu poate fi vorba de vreo mărire. Un procent de 12 la sută alocat pentru medicina de familie ar fi trebuit să fie confortabil, dar ei au îngheţat acest procent la 5,8 la sută”, a mai spus Badrajan.

Medicul sucevean a subliniat că o altă revendicare a medicilor de familie se referă la debirocratizarea actului medical şi la luarea măsurilor necesare astfel încât să nu mai existe sincope în funcţionarea sistemului informatic la raportarea serviciilor medicale acordate, aşa cum au fost până acum, fiind înregistrate “erori de care nu este vinovat medicul, dar pe care a trebuit să le plătească”.

Ea a menţionat că medicii de familie suceveni care participă la acest protest nu eliberează reţete compensate şi nici bilete de trimitere, însă pot acorda consultaţii pro bono, fără a se percepe taxe, iar în cazul pacienţilor acuţi sunt eliberate doar reţete simple.

Badrajan şi-a exprimat speranţa ca factorii de răspundere din Sănătate să înţeleagă situaţia şi să reia negocierile cu reprezentanţii medicilor de familie, iar revendicările să se soluţioneze prin noi runde de negocieri.

La rândul său, preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie Suceava, medicul Irina Franciuc, a declarat, miercuri, că marea majoritate a medicilor de familie din judeţ nu poate semna acte în contract cu CAS Suceava, întrucât nu au fost semnate actele adiţionale de prelungire a contractului de furnizare de servicii medicale din 2017.

“Nu vom semna actele adiţionale decât în măsura în care doleanţele noastre, atât de frumos expuse, prezentate de repetate ori, în luna octombrie mai pregnant, prin toate acţiunile de protest, dar şi în mass- media şi la toate forurile care au pârghiile necesare să rezolve doleanţele noastre, nu vor fi soluţionate. Suntem în stand by. Vom semna actul adiţional în măsura în care găsim calea dialogului pentru rezolvarea problemelor noastre”, a spus medicul Irina Franciuc.

Preşedintele director general al CAS Suceava, economist Cristi Victor Bleorţu, a declarat, miercuri, că termenul de aplicare a prevederilor Contractului cadru şi a Normelor metodologice de aplicare a acestuia în 2017 a fost prelungit până în data de 31 martie 2018, în conformitate cu Ordinul ministrului Sănătăţii şi al Preşedintelui CNAS nr. 1498/1301/2017.

Bleorţu a spus că pentru asigurarea continuităţii acordării asistenţei medicale, contractele încheiate cu furnizorii de servicii medicale, inclusiv din medicina primară, au fost prelungite în sistemul informatic SIUI până pe 31 martie 2018.

El a precizat că începând de vineri, 29 decembrie 2017, după ce a fost comunicată fila de buget pentru primul trimestru al anului 2018, au fost listate actele adiţionale şi a început semnarea actelor adiţionale de prelungire a contractelor de furnizare de servicii medicale cu medicii de familie, în prima zi fiind semnate aproximativ 15 astfel de acte.

Bleorţu a precizat că şi în cursul zilei de miercuri au continuat să vină la sediul instituţiei medici de familie din diferite zone ale judeţului pentru a semna actele adiţionale, în timp ce alţii au notificat prin fax sau e-mail că vor semna aceste acte în zilele următoare.

Astfel, până miercuri după amiaza, au semnat acte adiționale un număr de 127 de medici de familie.

“Îi invit pe toţi medicii de familie din judeţ să semneze actele adiţionale de prelungire a contractlui de furnizare de servicii medicale încheiat în 2017”, a spus Bleorţu adăugând că miercuri, până în jurul orei 11, erau semnate în total 50 de acte adiţionale.

Preşedintele director general al CAS Suceava a declarat că pentru anul 2017 au fost încheiate 279 de contracte de furnizare de servicii medicale cu medici de familie din judeţul Suceava.

De precizat este că ministrul Sănătăţii, Florian Bodog, a apreciat, miercuri, ca “total neprofesionistă” decizia medicilor de familie  “de a folosi boala şi suferinţa” pacienţilor în negocieri arătând că au identificate măsuri menite să conducă la debirocratizarea actului medical.

Într-un comunicat de presă al Ministerului Sănătăţii publicat, miercuri, se precizează că, potrivit datelor furnizate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, la nivel național, peste 60 la sută dintre medicii de familie au semnat actul adițional de prelungire a contractului cu Casele de asigurări de sănătate, în baza căruia se acordă servicii medicale în sistemul public de asigurări de sănătate, iar în București, numărul medicilor de familie care au semnat actele adiționale de prelungire a contractelor cu CASMB este de peste 90 la sută.

În comunicat se arată că ministrul Sănătății a avut numeroase întâlniri cu reprezentanții medicilor de familie si a mediat negocierile acestora cu CNAS, pentru ca pacienții să nu fie afectați.

 

 “Le cer scuze pacienților și consider total neprofesionistă decizia medicilor de familie de a folosi boala și suferința acestor oameni în negocieri care, de fapt, au pornit de la discuții constructive despre debirocratizarea actului medical, în beneficiul pacienților și a cadrelor medicale, după care s-a ajuns la revendicări de ordin financiar. Mă bucur, totuși, că o mare parte dintre medicii de familie au înțeles dorinta noastra de a găsi soluții și măsuri pentru rezolvarea acestui blocaj. În această perioadă pacienții pot beneficia de servicii medicale în cadrul cabinetelor medicale care au semnat contracte cu casele de asigurări de sănătate, în cadrul centrelor de permanență și în cel al serviciilor de urgență”, a declarat ministrul Sănătății, prof.dr. Florian Bodog.

 

Sursa citată mai precizează că în urma întâlnirilor pe care conducerea Ministerului Sănătăţii le–a avut cu medicii de familie  au fost identificate o serie de măsuri menite să ducă la debirocratizarea actului medical și au și fost rezolvate.

“Reprezentanții medicilor de familie  au fost informați despre faptul că se lucrează la un proiect de Ordonanță ce urmează să fie înaintat Guvernului spre adoptare în luna ianuarie a anului 2018. Ministrul Sănătății a solicitat conducerii CNAS ca propunerile de modificări legislative necesare procesului de debirocratizare care urmează să fie introduse în Ordonanța de Urgență sa fie prezentate pana la data de 10 ianuarie 2018”, se menţionează în comunicatul MS.

În acelaşi comunicat se arată că, din punct de vedere financiar, ca răspuns la solicitările primite din partea reprezentanților medicilor de familie, pentru 2018 s-a prevăzut ca bugetul pentru medicina de familie să se suplimenteze cu 278 milioane de lei, respectiv cu 17 la sută, iar personalul medical care lucrează în regim de gardă, în centrele de permanență, va primi mai mulţi bani.

Sursa citată mai arată că în 2018, medicii  de  familie  care lucrează  în  centrele  de  permanență vor beneficia de o creștere  a  tarifului  orar  de  la  12,8 lei/oră, cât  este  în  prezent,  la  40 lei/oră.  Tariful orar pentru asistenții medicali care  lucrează  în  regim  de  gardă va crește de  la   8 – 10 lei/oră,  cât  este  în  prezent,  la  20 – 22,5 lei/oră.

 

„Centrele de permanență sunt mai mult decât necesare mai ales în zonele rurale și cele defavorizate, acolo unde accesul pacienților la serviciile de asistență medicală este dificil. Am propus o  creștere  a  tarifului  orar  la  40 lei/oră  deoarece  acesta  nu  a  mai  fost  crescut  din  anul  2011, nici  chiar în  anii  2015  și  2016  cu  ocazia  creșterilor  salariale  din  sistemul  de  sănătate. Există  riscul  migrației  medicilor  și  desființării  centrelor  de  permanență, fiind  redus  astfel  accesul  pacienților  la  servicii  medicale  de  bază. Impactul  bugetar  pentru  realizarea  acestor  majorări   este  de  180.000  mii  lei  pentru  anul  2018  și  va  fi  suportat de la bugetul de stat”, a mai declarat ministrul Sănătății, prof.dr. Florian Bodog.

În comunicat se menţionează că şi sumele alocate pentru  cheltuielile  de  administrare  și de  funcționare a  centrelor de permanență au crescut  de  la  6.4 lei/oră/medic,  cât  este  în  prezent,  la  20 lei/oră/medic, precum  suma  alocată   pentru  medicamentele  și  materialele  sanitare  din  trusele  de  urgență  ale  medicilor  de  la  2,1 lei/oră/medic, cât  este  în  prezent,   la  4 lei/oră/medic.

Totodată, conform sursei citate, în anul 2018, cele 170 milioane de euro, reprezentând fonduri europene, vor fi utilizate pentru servicii de prevenție de care vor beneficia pacienții, iar în cadrul acestor programe, medicii de familie și asistenții medicali din cabinetelor lor vor beneficia de pregătire gratuită și salarizare.

“Legislația în vigoare prevede că asiguratul își poate alege medicul de familie, având posibilitatea să opteze pentru înscrierea pe listă la un medic aflat în relație contractuală cu casa de asigurări de sănătate, astfel încât sa poată beneficia de  servicii medicale ale căror costuri sunt suportate din fondurile de asigurări de sănătate. Medicul care nu are încheiat contractul cu casa de asigurari de sănătate nu poate elibera rețete compensate și gratuite”, se precizează în comunicatul MS.

(Liliana Bujdei)