Mircea Diaconu cere reintroducerea în baza legală a pragurilor de 10 milioane de euro reprezentând cofinanțarea FEDR pentru investiții în infrastructura culturală, respectiv de 20 milioane de euro pentru proiecte implicând situri UNESCO. Curtea Domnească este unul dintre proiecte ce nu a putut fi finanțat cu fonduri UE din cauza modificării pragului

În contextul redefinirii următorului cadru financiar multianual

(2021-2027), Mircea Diaconu solicită instituțiilor europene să ia în

considerare sectorul cultural în stabilirea obiectivelor și a domeniului de

aplicare pentru Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) și Fondul de

Coeziune (FC).

“Cultura nu câștigă campanii electorale, nu vinde ziare și nu face

audiență. Asta o știm cu toții. Ceea ce nu au înțeles, însă, nici

autoritățile naționale și nici cele de la Bruxelles, este potențialul imens

pentru dezvoltare economică și socială al culturii”

 

a declarat eurodeputatul,

vicepreședinte al Comisiei pentru Cultură și Educație a Parlamentului

European.

 

Mircea Diaconu s-a arătat dezamăgit de faptul că sectorului cultural nu i

se acordă importanța cuvenită între obiectivele specifice din propunerea

inițială de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind

FEDR și FC pentru perioada 2021-2027. Eurodeputatul a solicitat prin mai

multe amendamente includerea culturii între sectoarele vizate, reamintind

că toate proiectele legate de conservarea, restaurarea, reutilizarea și

comunicarea patrimoniului cultural ar trebui să țină cont de recomandările

făcute în cadrul Anului European al Patrimoniului Cultural 2018 privind

intervențiile de calitate în siturile de patrimoniu cultural.

 

Solicitările se bazează pe avizul Comisiei pentru Cultură și Educație,

elaborat de Mircea Diaconu în martie 2018, în care eurodeputatul insista

asupra desemnării educației și culturii ca obiective prioritare pentru

viitoarea generație de fonduri structurale.

 

Mircea Diaconu a propus totodată coordonarea cu alte programe, cum ar fi

Europa Creativă, Erasmus și Corpul Solidarității Europene, precum și

reintroducerea în baza legală a pragurilor de 10 milioane de euro

reprezentând cofinanțarea FEDR pentru investiții în infrastructura

culturală, respectiv de 20 milioane de euro pentru proiecte implicând

situri UNESCO.

 

“M-am luptat timp de doi ani pentru ridicarea acestor praguri care sunt de

o importanță crucială pentru investițiile în patrimoniul cultural. În forma

inițială a regulamentului, costurile totale ale proiectelor de restaurare

nu puteau să depășească 5, respectiv 10 milioane de euro, sume cu care nu

se putea derula un proiect corect de restaurare pe un monument de interes

național sau european”

 

a adăugat Mircea Diaconu.

 

Conform unor studii recente făcute de Comisia Europeană și Europa Nostra,

cea mai importantă organizație pentru patrimoniu din Europa, fiecare euro

investit în cultură generează un profit de peste 20 de euro. Studiile

evidențiază faptul că în Uniunea Europeană peste 300.000 de cetățeni sunt

angajați direct în sectorul cultural, care generează în mod indirect

aproape 8.000.000 de locuri de muncă.

Proiectul de punere în valoare a Curții Domnești din Suceava nu a putut fi finanțat cu fonduri UE din cauza modificării pragului de la 10 la 5 milioane de euro.

Astfel, Primăria Suceava a întocmit proiectul în vederea finanțării cu 10 milioane de euro, dar pragul a fost scăzut la cinci milioane de euro și autoritățile sucevene au renunțat la proiect întrucât nu se puteau atinge obiectivele prevăzute.(N.B.)