Intră acum și în grupul de
În contextul redefinirii următorului cadru financiar multianual
(2021-2027), Mircea Diaconu solicită instituțiilor europene să ia în
considerare sectorul cultural în stabilirea obiectivelor și a domeniului de
aplicare pentru Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) și Fondul de
Coeziune (FC).
„Cultura nu câștigă campanii electorale, nu vinde ziare și nu face
audiență. Asta o știm cu toții. Ceea ce nu au înțeles, însă, nici
autoritățile naționale și nici cele de la Bruxelles, este potențialul imens
pentru dezvoltare economică și socială al culturii”
a declarat eurodeputatul,
vicepreședinte al Comisiei pentru Cultură și Educație a Parlamentului
European.
Mircea Diaconu s-a arătat dezamăgit de faptul că sectorului cultural nu i
se acordă importanța cuvenită între obiectivele specifice din propunerea
inițială de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind
FEDR și FC pentru perioada 2021-2027. Eurodeputatul a solicitat prin mai
multe amendamente includerea culturii între sectoarele vizate, reamintind
că toate proiectele legate de conservarea, restaurarea, reutilizarea și
comunicarea patrimoniului cultural ar trebui să țină cont de recomandările
făcute în cadrul Anului European al Patrimoniului Cultural 2018 privind
intervențiile de calitate în siturile de patrimoniu cultural.
Solicitările se bazează pe avizul Comisiei pentru Cultură și Educație,
elaborat de Mircea Diaconu în martie 2018, în care eurodeputatul insista
asupra desemnării educației și culturii ca obiective prioritare pentru
viitoarea generație de fonduri structurale.
Mircea Diaconu a propus totodată coordonarea cu alte programe, cum ar fi
Europa Creativă, Erasmus și Corpul Solidarității Europene, precum și
reintroducerea în baza legală a pragurilor de 10 milioane de euro
reprezentând cofinanțarea FEDR pentru investiții în infrastructura
culturală, respectiv de 20 milioane de euro pentru proiecte implicând
situri UNESCO.
„M-am luptat timp de doi ani pentru ridicarea acestor praguri care sunt de
o importanță crucială pentru investițiile în patrimoniul cultural. În forma
inițială a regulamentului, costurile totale ale proiectelor de restaurare
nu puteau să depășească 5, respectiv 10 milioane de euro, sume cu care nu
se putea derula un proiect corect de restaurare pe un monument de interes
național sau european”
a adăugat Mircea Diaconu.
Conform unor studii recente făcute de Comisia Europeană și Europa Nostra,
cea mai importantă organizație pentru patrimoniu din Europa, fiecare euro
investit în cultură generează un profit de peste 20 de euro. Studiile
evidențiază faptul că în Uniunea Europeană peste 300.000 de cetățeni sunt
angajați direct în sectorul cultural, care generează în mod indirect
aproape 8.000.000 de locuri de muncă.
Proiectul de punere în valoare a Curții Domnești din Suceava nu a putut fi finanțat cu fonduri UE din cauza modificării pragului de la 10 la 5 milioane de euro.
Astfel, Primăria Suceava a întocmit proiectul în vederea finanțării cu 10 milioane de euro, dar pragul a fost scăzut la cinci milioane de euro și autoritățile sucevene au renunțat la proiect întrucât nu se puteau atinge obiectivele prevăzute.(N.B.)
Intră acum și în grupul de
