Vatra Dornei a înființat prima Organizație de management a destinației – ”ȚARA DORNELOR”

Consiliul Local Vatra Dornei a aprobat, miercuri,  hotărârea de înființare a ORGANIZAȚIEI DE MANAGEMENT  A DESTINAȚIEI ”ȚARA DORNELOR”, a anunțat Petru Ariciuc, director al Direcției Turism Cultură Salvamont din Primăria Vatra Dornei.

Această asociație va fi dinamică din punct de vedere asociativ, toate unitățile administrativ teritoriale din arealul Țării Dornelor putând fi partenere in această asociere.

Arealul turistic Ţara Dornelor este localizat în partea de sud-vest a judeţului Suceava, fiind suprapus pe unitatea de relief Depresiunea Dornelor, denumit şi Ţara Dornelor.

Ţara Dornelor reprezintă o depresiune intramontană relativ restrânsă, ce beneficiază la modul general de o natură şi un mod de viaţă tradiţional încă bine păstrate, fapt ce o face sa fie una din zonele din nordul ţării preferate pentru turismul montan activ, pentru odihnă şi relaxare, pentru sporturi de iarnă.

Fiind la poalele munţilor Călimani, Bistriţei, Bârgăului, Culmea Suhardului şi Giumalăul, rezervaţiile naturale din Ţara Dornelor dau turistului peisaje deosebite, aer curat, adevărate locuri de relaxare, trasee pentru turismul activ (alpinism, escaladă, schi, echitaţie, excursii, mountain bike, etc.). Cursul râului Bistriţa este preferat pentru escapadele cu barca sau caiacul. O altă atracţie sportivă este reprezentată zonele optime de zbor cu parapanta şi deltaplanul. În sezonul de iarnă turiştii se bucură de zăpada de pe pârtii şi de pe traseele montane, de patinoar, de cascada de gheaţă de la Moara Dracului (escaladă pe gheaţă), de festivităţile dedicate activităţilor specifice iernii.

 Componentă a judeţului Suceava, arealul turistic Ţara Dornelor are în componenţa sa municipiul Vatra Dornei şi 9 comune: Cârlibaba, Ciocăneşti, Iacobeni, Dorna Arini, Panaci, Şaru Dornei, Dorna Candreni, Coşna, Poiana Stampei.

Ţara Dornelor se bucură de un patrimoniu natural şi antropic de o frumuseţe deosebită, un adevărat magnet turistic al Sucevei şi României.

Resurse turistice naturale

•             Rezervaţii naturale protejate:

•             Jnepeniş cu Pinus cembra (habitat de interes comunitar) – Şaru Dornei

•             Tinovul Poiana Stampei (mlaştină oligotrofă) – Poiana Stampei

•             Tinovul Şarul Dornei (mlaştină oligotrofă) – Şaru Dornei

•             Parcul Naţional Călimani

•             Doisprezece Apostoli (geologică) – Dorna Candrenilor

•             Piatra Ţibăului (geologică) – Cârlibaba

•             Cheile Zugrenilor (Chei – Specii de floră de interes comunitar) – Dorna Arini, Crucea

•             Arii naturale protejate: aria naturală protejată Munţii Rarău – Giumalău

•             Situri de importanţă comunitară:

•             Călimani – Gurghiu

•             Bistriţa Aurie

•             Tinovul de la Româneşti

•             Pietrosul Broştenilor – Cheile Zugrenilor

•             Munţii Rarău – Giumalău

•             Tinovul Mare Poiana Stampei

•             Tinovul Şaru Dornei

Situată în nordul României, într-o depresiune a Carpaţilor Orientali, Ţara Dornelor este o zonă turistică foarte căutată datorită apelor termale, peisajului, climei şi facilităţilor de practicare a schiului şi a altor activităţi sportive.

Turism Balnear

În arealul turistic Ţara Dornelor se află staţiunea cu sezon permanent Vatra Dornei, cu climă intramontan – depresionară: vânturi moderate, veri răcoroase şi ierni friguroase. Temperatura medie anuală este de 9,2oC, iar media anuală a precipitaţiilor este de 883,2 mm (precipitaţii mai abundente se semnalează în intervalul mai-august).

Factorii terapeutici se datorează unei clime tonifiante, aerului pur, care este lipsit de praf şi de particule alergice şi este bogat în aerosoli răşinoşi, izvoarelor de ape minerale carbonate, feruginoase, ușor bicarbonatate, sodice, calcice, magneziene, hipotonice, precum şi nămolului de turbă (adus din Poiana Stampei).

Staţiunea este benefică îndeosebi în tratamentul bolilor cardiovasculare, bolilor reumatismale degenerative şi diartritice, stărilor post-traumatismale, bolilor sistemului nervos periferic şi central, bolilor endocrinologice, bolilor ginecologice, bolilor respiratorii, tulburărilor nervoase, metabolice şi nutriţionale, tulburărilor digestive şi de alt tip.

Staţiunea balneo-climaterică Vatra Dornei are patru baze de tratament, cu secţii de băi carbogazoase, împachetări cu nămol, hidroterapie, sală de sport pentru medicină recuperatorie.

Există 6 izvoare pentru cura internă şi peste 30 pentru cura externă (izvoare carbogazoase, bicarbonate, calcice, feruginoase, magneziene, uşor sulfurate, oligometalice, atermale etc.).

Factori naturali:

•             Apele minerale carbogazoase, hipotone, atermale, bicarbonatate sodice, calcice şi magneziene, feruginoase;

•             Mofete naturale de sondă cu mare puritate şi concentraţie de CO2;

•             Nămolul de turbă din Tinovul Mare Poiana Stampei caracterizat ca turbă oligotrofă slab mineralizată, bine descompusă cu conţinut mare de coloizi organici şi acizi humici;

•             Ape minerale sulfuroase din zona Iacobeni;

•             Bioclimat tonic, stimulent cu nuanţe de sedare. Concentraţie mare de aeroioni negativi.

Infrastructura necesară activităţilor cu scop curativ este asigurată în cadrul bazelor de tratament de tip hotelier. Cura balneară durează 10-18 zile şi se compune din asocierea factorilor naturali cu procedurile ajutătoare prescrise de medic asociate cu dieta alimentară în funcţie de afecţiune.

Turism Cultural

Ţara Dornelor reprezintă o zonă cu un trecut istoric interesant (22 de monumente istorice recunoscute de către Ministerul Culturii şi Cultelor), fiind pe rând zonă independentă, parte a Ocolului Câmpulungului şi parte, pentru mai multe de 100 de ani din Imperiul Austro-Ungar (cu excepţia localităţilor din partea de sud a depresiunii). Acest trecut istoric, şi în special perioada de stăpânire austro-ungară a adus cu sine o mozaicare etnică şi o diversificare culturală ce se resimte până astăzi în tradiţiile, obiceiurile, portul, folclorul şi arhitectura locală.

Această îmbinare de influenţe culturale şi elemente specifice zonei sporeşte frumuseţea naturală a zonei. Din punct de vedere turistic, în spaţiul rural al Ţării Dornelor prezintă interes micile muzee amenajate sau improvizate ce cuprind colecţii de obiecte de uz casnic tradiţional, costume populare, obiecte de decor interior, diverse obiecte de artizanat etc.

Astfel de muzee se găsesc la Poiana Stampei (Casa Muzeu) şi Ciocănești (Muzeul National al Ouălor Încondeiate).‎ Alături de acestea, mult mai complex şi mai bine amenajat este Muzeul Etnografic din Vatra Dornei.

De o frumuseţe deosebită este Biserica din Panaci, denumită şi Catedrala Munţilor. De asemenea, Catedrala Sf. Treime – Vatra Dornei, Schitul Piatra Tăieturii – Panaci, Mănăstirea „Înălţarea Domnului” – Mestecăniş, Iacobeni, Mănăstirea Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel – Podul Coșnei, Coşna, Mănăstirea Acoperământul Maicii Domnului – Gheorghiţeni, Dorna Arini, împodobesc plaiurile Ţării Dornelor.

Costumele populare (diferite ca ornamentaţie în comunele din zonă) pot fi admirate şi astăzi în zilele de sărbătoare. Obiceiurile şi datinile bine păstrate fac parte din frumuseţea locurilor şi prezintă interes pentru dezvoltarea turismului. La acestea se adaugă numeroase festivaluri populare şi sărbători – ocazii în care pot fi admirate costumele, datinile şi folclorul local:

•             Festivalul Naţional al Ouălor Încondeiate – Ciocăneşti – martie

•             Flori de Mai – Festival judeţean de folclor – Vatra Dornei – mai

•             Ziua Bujorului de Munte – Şaru Dornei – iunie

•             Târgul Copiilor Şi Elevilor Meşteşugari – Vatra Dornei – iulie

•             Festivalul Internaţional de Folclor “Întâlniri Bucovinene” – Vatra Dornei – iulie

•             Festivalul ,,Flori de pe Dorna”- – Poiana Stampei – iulie

•             Festivalul Păstrăvului – festival folcloric – Ciocăneşti – august

•             Festivalul  ,,Cântecul cetinii” – Dorna Arini – august

•             Festivalul Naţional de Folclor  pentru Copii „Dorna-plai de joc şi cântec” –  Vatra Dornei – august

•             Festivalul Fructelor de Pădure – Coşna – septembrie

•             Festivalul Naţional de datini şi obiceiuri populare de iarnă „Porniţi plugul Feţi Frumoşi!” – Vatra Dornei – decembrie

•             Festivalul Interjudeţean de Datini şi Obiceiuri din Străbuni – Ciocăneşti – decembrie

•             Turism Activ

Depresiunea Dornelor este închisă de munţi: la N de Munţii Suhard, în N-E de Munţii Giumalău, în E-SE de Munţii Bistriţei, în S de Munţii Călimani iar în V de Munţii Bârgău. Relieful depresiunii, include altitudini medii de 800-900 m. Ţara Dornelor este renumită pentru splendoarea iernilor, care oferă iubitorilor sportului alb clipe de neuitat.

Datorită resurselor numeroase de care dispune şi a aşezării geografice, Vatra Dornei este locul unde se practică îndeosebi sporturile de iarnă, dar şi sporturi extreme: deltaplan, parapantă, river rafting, etc. şi alte sporturi ca: tenis, handbal, fotbal, baschet.

Sporturi ce se pot practica în arealul turistic Ţara Dornei:

•             SCHI ALPIN

•             EXCURSII MONTANE – În Ţara Dornelor se pot realiza drumeţii sau excursii montane pe trasee pe crestele munţilor Giumalău – Rarău, Suhard, Călimani.

•             ESCALADĂ ŞI ALPINISM – practicat mai ales în Călimani, Rarău – Giumalău, Suhard, atât vara, cât şi iarna. Escalada sportivă începe în luna mai şi se termină în octombrie.

•             PARAPANTA – În Ţara Dornelor zonele optime de zbor cu parapanta se află în masivele Suhard – vf. Ouşorul – Platoul Giumalău, Călimani. Vf. Ouşorul este considerat unul dintre cei mai prielnici pentru practicarea spoturilor aeronautice, în special a parapantei şi deltaplanului

•             ESCALADA PE GHEAŢĂ – În luna decembrie se amenajează Cascada de gheaţă de la Moara Dracului – cheile Zugrenilor. Sezonul se termină în martie.

•             SCHI TOUR – toate traseele montane din Ţara Dornelor  sunt optime pentru schi tour.

•             SCHI FOND – există o pistă betonată pentru schi alpin pe Dealul Runc, lungimile traseelor de schi fiind de 3 sau 5 km.

•             SCHI EXTREM – zonele optime sunt în masivul Călimani versantul nordic din caldeira Călimanului (Retitis) sau versantul estic al platoului format de vf. Negoiul Unguresc şi Pietrosul Călimani.

•             RIVER RAFTING – se practică în condiţii optime pe râurile Bistriţa şi Dorna. Traseele au lungimi cuprinse între 12,5 – 20 km. La solicitarea turiştilor distanţele pot fi variabile.

•             ECHITAŢIE – Gura Haitii – lecţii de echitaţie, drumeţii pe traseele din Munţii Călimani cu ghizi montani specializaţi şi echipamente performante. Caii sunt de rasa huţulă, fiind perfect adaptaţi la mersul pe munte.

•             MOUNTAIN – BIKE – drumeţii  cu bicicletele pe traseele montane și rurale.

Turismul Rural

Turismul rural (agroturismul) deţine o pondere considerabilă în Bucovina, fiind concentrat în jurul zonelor Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Putna, Gura Humorului şi în general în localităţile învecinate mănăstirilor.

Turismul rural din Ţara Dornelor beneficiază de o calitate deosebită a peisajului natural, a aerului şi a apelor, dar mai ales a vestitelor izvoare de apă minerală din Ţara Dornelor. Un element cheie este ospitalitatea oamenilor, această trăsătură fiind definitorie pentru bucovineni.

În plus, faţă de activităţile turistice de agrement, excursiile la mănăstiri, în cadrul acestei forme de turism se realizează vizite la stâne, primiri tradiţionale, primiri cu călăreţi, plimbări cu căruţele, plimbări cu calul, etc.

Organizaţiile de Management al Destinaţiilor (OMD) sunt de interes major pentru industria turismului din România, deoarece numai aşa va putea fi dezvoltată această industrie, consideră reprezentanţii organizaţiilor patronale din domeniu.

„Aceste OMD-uri care ar urma să pună în aplicare strategia de dezvoltare, să coordoneze activitatea în zona turismului sunt de un interes major pentru industria noastră. Trebuie să fim convinşi că asupra rolului OMD nimeni nu are nicio obiecţiune. Suntem conştienţi că asupra modului de organizare, a actorilor care vor participa, a modului cum se vor lua decizii la nivel local şi a modului de utilizare a fondurilor de promovare avem încă unele disensiuni, chiar în cadrul industriei noastre. Trebuie cu toţii să venim, fiecare cu aportul lui, fiecare să înţeleagă faptul că trebuie să găsim un consens pentru a putea să ne prezentăm cu el în faţa Ministerului Turismului, să putem să trecem la organizarea şi funcţionarea acestor OMD. Numai aşa vom putea să reuşim să dezvoltăm turismul şi la nivel local, deşi vor apărea în continuare probleme legate de persoanele care vor face parte din aceste organizaţii de management, care vor lua decizii, pentru că trebuie să fim conştienţi că nu vor apărea peste noapte persoane care să poată să conducă activitatea acestor organizaţii. Vom avea mult de lucru, pentru că s-a întârziat foarte mult cu punerea în aplicare a acestei bune idei de organizaţii de management, care în toată lumea funcţionează, mai puţin la noi, deşi unele din zonele mai abile au pregătit organizaţii de acest gen la nivel local, în Delta Dunării, în Bihor şi alte câteva zone, care aşteaptă să fie oficializate prin Hotărâri de Guvern”, arată Nicolae Demetriade, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT).

„Este clar că suntem în urma altor ţări vecine concurente când vorbim de turism. Ani de zile am luptat să facem această lege care se numeşte OMD. Organizaţia de Management al Destinaţiei înseamnă că încercăm să facem promovare pentru fiecare staţiune într-un mod foarte bine gândit. Patronatele plătesc o taxă autorităţilor locale, iar între patronate şi primărie se face un OMD unde discutăm toate proiectele de promovare într-un mod clar, transparent astfel încât taxa pe care o plătim să aibă rezultatele pe care le dorim cu toţii” – preşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), Mohammad Murad