Intră acum și în grupul de
Acesta a exemplificat cu Mănăstirea Probota. „Sunt probleme de acces la Mănăstirea Probota, acces care este legat strict de turismul cultural. E foarte necesar ca accesul să fie facil, dar refacerea drumului intră în atribuţia primăriei şi asta s-ar putea realiza printr-o foarte bună comunicare cu primăria Dolhasca, cea în măsură să asigure un drum corespunzător. Acolo şi semnalizarea mănăstirii este destul de modestă”, a declarat joi, Daniel Hrenciuc cu precizarea că situaţii asemănătoare sunt şi la alte monumente istorice din patrimoniul UNESCO şi că ar fi necesar ca semnalizarea lor să fie „mult mai vizibilă”, chiar de la intrarea în judeţ şi pe parcursul traseului.
„Voi monitoriza toate monumentele din patrimoniul UNESCO, pentru a vedea cum se face accesul la ele şi cum sunt semnalizate”, a spus directorul DCCPCN, adăugând că următorul monument la care va merge va fi Biserica „Sfânta Cruce” din Pătrăuţi. Acesta a intrat pe lista UNESCO din 1993, alături de alte 6 biserici cu pictură murală exterioară, respectiv Biserica „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul” din Arbore, Biserica „Adormirea Maicii Domnului şi Sfântul Gheorghe” a Mănăstirii Humor, Biserica „Buna Vestire” a Mănăstirii Moldoviţa, Biserica „Sfântul Nicolae” a Mănăstirii Probota, Biserica „Sfântul Gheorghe” a Mănăstirii Sfântul Ioan cel Nou din Suceava şi Biserica „Sfântul Gheorghe” din Voroneţ.
Daniel Hrenciuc a mai spus că „vom oferi consultanţă unor mănăstiri pentru accesarea de fonduri europene”, în vederea reabilitării lor, întrucât nu există specialişti pentru asta. Acesta a precizat că aşa s-a procedat la Dragomirna, „care a apelat la o firmă specializată pentru realizarea proiectului”.
„Mănăstirile pot accesa fonduri structurale dar majoritatea nu au reglementată problema proprietăţii”, a concluzionat Daniel Hrenciuc.
Intră acum și în grupul de
