Monumentele de for public, date uitarii de primarii

Deşi monumentele de for public oferă o identitate locală, primăriile nu le dau prea multă atenţie. „Vorbim mult de monumentele de for public. Apelul nostru este de a li se da mai multă atenţie pentru că oferă identitate locală”, a declarat joi, directorul Direcţiei pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional Suceava, Daniel Hrenciuc. Acesta a exemplificat cu oraşul Siret, solicitând Primăriei să înainteze documentaţia în vederea clasării statuii lui Josef Eduard von Gutter, monument de for public. Totodată, primăria respectivă a fost invitată să facă un inventar al monumentelor de for din oraşul Siret şi să facă propuneri pentru clasarea lor.

Fost primar al Siret-ului, Căpitanul Josef von Gutter, arheolog, s-a implicat “atât în activităţi de ordin istorico- arheologic cât şi în cele sociale”, de aceea “cavoul său din cimitirul catolic din Siret, aflat într-o stare avansată de degradare, ar merita atenţia cuvenită”, spune dr. Alice Niculică, de la Biblioteca I. G. Sbiera, în adresa către Direcţie. În categoria monumentelor de for, considerate , de asemenea bunuri de patrimoniu, intră statuile, pietre de mormânt şi monumente funerare ale unor personalităţi trecute, cruci, etc.

Apelul direcţiei vine ca urmare a faptului că, deşi există Legea 120 din 2006, care reglementează „cadrul juridic general al realizării, amplasării şi administrării monumentelor de for public”, iar autorităţile locale trebuiau să prezinte Direcţiei pentru Cultură, în termen de 60 de zile de la apariţia legii, situaţia monumentelor de for pentru a fi clasate „acest lucru nu s-a întâmplat nici până azi, în ciuda tuturor demersurilor instituţiei noastre”, a declarat directorul DCPN Suceava, Daniel Hrenciuc.

„Fac un apel la Primării ca acestor monumente să li se acorde mai multă atenţie, în sensul identificării şi protejării lor. Se ajunge în situaţia în care, de exemplu, în Suceava, mozaicurile parietale de pe blocurile H1, H2, H3 şi blocul turn de lângă Primărie să fie în situaţia de a fi demantelate de către cetăţenii care doresc să reabiliteze termic blocurile. Există soluţii şi pentru aceste cazuri, pe care le ştiu specialiştii”, a spus Daniel Hrenciuc.

Tot în ce priveşte patrimoniul, directorul DCPN a precizat că în perioada următoare se va actualiza baza de date a patrimoniului industrial al Sucevei. „Vom face un apel şi la proprietarii acestor clădiri pentru a le clasa şi introduce în baza naţională de date” a adăugat Daniel Hrenciuc, precizând că a existat o astfel de situaţie, dar criza a afectat multe firme care s-au desfiinţat între timp iar situaţia clădirilor în care au funcţionat a rămas incertă.