Primele evaluări ale sezonului estival 2026 în destinațiile montane arată o continuare a scăderilor din turismul de la munte, după un an 2025 situat, la rândul său, sub rezultatele din 2024. Deși stațiunile au atras vizitatori, creșterea numărului de turiști nu s-a reflectat în aceeași măsură în cererea pentru cazare și servicii de restaurant.
Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, în prima jumătate a anului 2026 sosirile în stațiunile montane au scăzut cu 4,1%, iar înnoptările cu 6,7% față de aceeași perioadă din 2025. În acest context, numeroși hotelieri semnalează diminuări ale activității de 15–20% față de anul precedent, iar în unele cazuri chiar de 30%.
Datele BIBI Touroperator arată că tariful mediu pe cameră pentru un sejur la munte a ajuns la 643 de lei, față de 622 de lei anul trecut, o creștere de doar 3,4%, în ciuda majorării costurilor. Durata medie a sejurului s-a redus cu 4,6%, la 3,6 nopți.
Pentru a răspunde scăderii puterii de cumpărare, hotelierii au scos pachete last minute, facilități incluse și beneficii pentru prelungirea sejurului. Operatorii unor hoteluri de patru și cinci stele s-au orientat către turismul de afaceri și segmentul corporate. Creșterea ușoară a numărului de turiști străini nu a compensat reducerea cererii interne, în condițiile în care românii rămân majoritari în stațiunile montane.
Printre factorii invocați se numără înjumătățirea valorii voucherelor de vacanță, diminuarea puterii de cumpărare și creșterea taxelor în turism. O tendință tot mai vizibilă este orientarea către excursiile de o zi: vizitatorii vin la munte, dar aleg frecvent să nu rămână peste noapte și să limiteze cheltuielile în restaurante. Unii aduc mâncare de acasă sau preferă magazinele și unitățile de tip fast-food. Aglomerația din anumite zone nu se traduce astfel automat în rezultate mai bune pentru hoteluri și restaurante.
În restaurante, adaptarea a însemnat simplificarea meniurilor și, în unele locații, reducerea personalului. Alți operatori au menținut tarifele, acoperind deficitul din rezervele acumulate în anii anteriori.
Pe Valea Prahovei, Sinaia înregistrează scăderi mai moderate, de 1,4% la sosiri și 2,4% la înnoptări. La Bușteni, înnoptările sunt în declin, deși evenimentele au adus mai mulți turiști la recepție, dar pe sejururi scurte, de 1–2 nopți. Valea Doftanei se remarcă prin creșteri consistente, deși rămâne o destinație de dimensiuni mai mici. Aici s-a desfășurat, în ultimul weekend de vară, a XXIII-a ediție a Festivalului Cașcavelei, care a atras câteva mii de vizitatori.
„Muntele nu a fost gol în această vară, dar trebuie să facem diferența între o stațiune aglomerată și o economie turistică sănătoasă. Excursiile de o zi nu țin locul sejururilor, iar prezența excursioniștilor nu înseamnă automat venituri pentru hoteluri și restaurante. Discuția nu mai este despre dezvoltare, ci despre supraviețuire. Avem nevoie de măsuri care să susțină accesul românilor la vacanțe și să ofere predictibilitate afacerilor. Când scade turismul, pierd și furnizorii, angajații și comunitățile locale. Susținerea turismului înseamnă susținerea economiei românești!”, a declarat Adrian Voican, președinte al Asociației pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului Prahova și președinte BIBI Group4Travel.
Bilanțul preliminar evidențiază diferența dintre atractivitatea muntelui pentru vizite scurte și cererea reală pentru vacanțe de câteva zile. Hotelierii cer măsuri din partea autorităților pentru susținerea turismului intern, argumentând că efectele declinului se transmit către furnizori, transportatori și alte afaceri locale.
Intră acum și în grupul de
