Monumente istorice din judetul Suceava, in diferite stadii de degradare sau in precolaps. Vezi despre ce constructii este vorba

 Şeful Direcţiei Judeţene pentru Cultură Suceava, Aurel Buzincu, a prezentat, joi, în cadrul şedinţei Colegiului Prefectural, un raport privind starea monumentelor istorice din judeţul Suceava, în care a arătat că s-au efectuat lucrări importante pentru reabilitarea a numeroase astfel de monumente, dar că pe această stare generală există şi accidente şi manifestări neconforme cu legislaţia.

 Potrivit lui Buzincu, sunt cazuri de monumente neîngrijite, aflate în diferite stadii de degradare sau în precolaps între care Cazinoul din Vatra Dornei, Gara SNCFR Iţcani, Biserica AMD a fostei mănăstiri din Ilişeşti, Biserica de lemn din Forăşti, Casa Hopmeier, din Suceava, Conacul Vârnav-Liteanu din Liteni, Clădirea fostei BCR din Siret, Clădirea Primăriei vechi din Câmpulung Moldovenesc, Conacul Kapri de la Iacobeşti, Conacul de la Calafindeşti, statuia lui Ştefan cel Mare de lângă Cetatea de Scaun a Sucevei, ruina Curţii Domneşti din Suceava, dar şi monumentele funerare clasate din Cimitirul Pacea din Suceava.

cazinoul

 Şeful Direcţiei Judeţene pentru Cultură Suceava a mai precizat că sunt înregistrate cazuri de monumente asupra cărora s-a intervenit inabil, uneori fără aviz, şi care, neavând aparent o stare de conservare de natură să alarmeze, prezintă totuşi semne de degradare ca urmare a intervenţiilor neasistate de specialişti între care Gara SNCFR Burdujeni, Primăria Vatra Dornei, chiar clădirea Palatului Administrativ din Suceava sau Casele memoriale din Fălticeni Dragoslav, Lovinescu, Creangă şi Sadoveanu.

Totodată, Buzincu a mai menţionat că există şi cazuri de situri arheologice în care se execută lucrări neavizate şi fără asistenţă de specialitate din necunoaştere a lucrurilor sau deliberat, pe ascuns, mizându-se pe faptul că urmele săpăturilor dispar foarte repede. „Este vorba mai ales despre multe dintre lucrările de canalizare care s-au executat în localităţi urbane şi rurale şi care au traversat perimetre de interes arheologic. În astfel de situaţii, distrugerile sunt totale, iremediabile, iar cu aceste săpături care modernizează ignorând cultura, pot să dispară pagini importante din istoria şi cultura locală şi naţională”, susţine directorul Direcţiei pentru Cultură Suceava.

curtea domneasca suceava

El a mai arătat că există şi cazuri de expunere în exces a amenajărilor publicitare şi a publicităţii, cu efectul agresării, uneori şi prin materiale de gust îndoielnic sau neadecvat, a ambianţei şi vizibilităţii monumentului.  „Deşi există o legislaţie a publicităţii, autorităţile administraţiei publice locale nu se grăbesc să o pună în aplicare, sacrificând destul de des monumentul şi ambianţa acestuia de dragul venitului pe care publicitatea îl aduce în bugetul local”, a arătat acesta.

Directorul DJC Suceava a subliniat că există şi cazuri de încălcare a legislaţiei monumentelor istorice de Primărie în complicitate cu întreprinzătorii care deschid terase sezoniere în zona de protecţie a monumentului arătând că amenajările se realizează primăvara în baza certificatului de urbanism şi se desfiinţează toamna, înainte de expirarea certificatului de urbanism, fără a se mai solicita autorizaţie de construire şi, în consecinţă, avizul DPC Suceava.

 Potrivit lui Buzincu s-au constatat şi cazuri de încălcare a legislaţiei şi chiar distrugere din interes privat cum ar fi situaţia de la Fabrica de Bere Solca sau Fabrica de Spirt Rădăuţi, sau că sunt şi imobile cu semnificaţie istorică şi culturală cărora nu li se acordă importanţa cuvenită şi care nu sunt incluse în Lista Monumentelor Istorice şi avertizează că există riscul modificării sau chiar dispariţiei lor, făcând referire la clădiri din zona centrală a municipiilor Rădăuţi, Fălticeni, Siret, Vatra Dornei, biserici (de lemn şi de zid) de la sfârşitul secolul XVIII şi din secolul XIX, imobile de utilitate publică din aceste localităţi sau case tradiţionale.

statuie stefan cel mare cetate

În acelaşi raport, Aurel Buzincu a enumerat şi cazuri de distrugere şi dispariţie a unor monumente istorice, cum ar fi Casa ”Matei Millo” din Spătăreşti, care în anii 90, prin concursul autorităţii administraţiei publice locale a vândut monumentul, pe bază de chitanţă, ca fiind material de construcţie refolosibil.