Cele mai importante proiecte ale Centenarului Marii Uniri, prezentate la dezbaterea „România Centenară”, organizată de USV| Ion Lungu: Sloganul Sucevei: 100 de ani, 100 de proiecte, 100 de milioane de euro

Cele mai importante iniţiative şi proiecte de marcare a Centenarului Marii Uniri şi al Primului Război Mondial au fost prezentate şi discutate în cadrul celei de a treia dezbateri “România Centenară” organizate, vineri, la Universitatea “Ştefan cel Mare” Suceava, la care au participat cadre didactice universitare, reprezentanţi ai autorităţilor locale şi judeţene, reprezentanţi ai unor instituţii, ai Departamentului Centenar din Guvernul României, dar şi ai societăţii civile.

Rectorul Universităţii “Ştefan cel Mare” Suceava, prof.univ.dr.ing Valentin Popa, a declarat că este onorantă nominalizarea instituţiei academice sucevene, alături de alte opt universităţi de prestigiu din ţară, pentru a găzdui dezbateri legate de proiectele iniţiate pentru marcarea împlinirii celor 100 de ani de la Marea Unire.

Popa a spus că pentru Centenarul Unirii pregătirile pentru marcarea acestui eveniment au început în Universitatea suceveană în urmă cu doi ani prin elaborarea unor proiecte, care au fost propuse Guvernului României.

„Eu am să încerc să vă vorbesc despre cel mai important şi mai de suflet proiect legat de Bucovina, de învăţământ, de educaţie. Poate mai puţină lume cunoaşte că în Bucovina de Nord, doar strict în această regiune din Ucraina, există în momentul de faţă aproximativ 200 000 de români, dar împreună cu românii din Transcarpatia, regiunea din Vestul Bucovinei de Nord, din nordul judeţelor noastre, Maramureş şi Bihor, împreună cu românii din sudul Basarabiei, populaţia românească în Republica Ucraina este estimată la aproximativ 500 000 de locuitori. Iarăşi, mai puţină lume cunoaşte că în Ucraina încă funcţionează 90 de şcoli şi cinci licee cu predare în limba română. Avem, iată, un sistem de educaţie la care trebuie să ne uităm cu grijă şi să încercăm să-l sprijinim pe cât posibil. În aceste şcoli şi licee româneşti predau astăzi, în marea majoritate a lor, români care au studiat în limba ucraineană, în Ucraina, dar şi mulţi români care au studiat în Republica Moldova sau în România. Există însă şi o parte relativ însemnată de cadre didactice ucrainene care predau în aceste şcoli. Din păcate, toţi cei care au studiat în Ucraina, au studiat în limba ucraineană, deoarece linii de predare în limba română în Ucraina nu există în universităţile din ţara vecină, cu excepţia unui program de studiu al limbii române care, an de an, furnizează aproximativ 20 de absolvenţi, care pot să profeseze în învăţământul preuniversitar ucrainean şi să predea în limba română. Programul acesta funcţionează la Universitatea “Yuriy Fedkovych” din Cernăuţi, partenera şi prietena noastră de mai mult timp”, a explicat Popa.

El consideră că statul român ar trebui să aibă mai multă grijă în sprijinirea învăţământului şi a formării cadrelor didactice preuniversitare care să activeze în teritoriile în care există şi populaţie românească.

“De mulţi ani însă, statul român, Guvernul României, nu reuşeşte să finalizeze memorandumul de înţelegere pe problemele învăţământului între aceste două state, România şi Ucraina, deşi, periodic, încercăm să impulsionăm acest demers. Sperăm şi folosesc această ocazie să rog reprezentanţii Ministerului să se întreprindă, în continuare, toate demersurile pentru ca acest memorandum să ajungă să fie semnat de către oficialităţile române şi ucrainene”, a spus Popa.

Rectorul USV a precizat că, totuşi, statul român a alocat, an de an, locuri bugetate, cu bursă, românilor din Ucraina şi, în fiecare an, câţiva zeci de elevi din Ucraina aleg să studieze în universităţile din România, unii în Universitatea “Ştefan cel Mare” din Suceava, însă după finalizarea studiilor universitare, doar o mică parte dintre ei aleg să se întoarcă acasă şi să profeseze, cei mai mulţi optând să lucreze fie în România, fie în state ale Uniunii Europene, ceea ce conduce la o tendinţă de depopulare a intelectualităţii româneşti de peste graniţă.

El a spus că USV a început demersurile pentru a asigura accesul cât mai multor români, dar şi ucraineni la diplome europene realizând programe de studiu în dublă diplomă împreună cu universitatea parteneră din Cernăuţi.

“Ne-am dori cu toţi să avem linii de predare în limba română pentru cât mai multe programe de studiu, aşa cum şi România oferă etnicilor maghiari linii de predare în mai toate programele de studiu existente în România. Nu putem să credem că lucrul acesta se va întâmpla rapid, dar pas cu pas, trebuie să încercăm să construim acest lucru şi de aceea  pe lângă programele în dublă diplomă pe care am început să le dezvoltăm, şi care anul viitor, anul Centenarului, vor furniza primii absolvenţi, încercăm să dezvoltăm şi programele de studiu într-o aşa-numită extensie a universităţii noastre, în Cernăuţi”, a spus Popa.

El a arătat că pentru realizarea acestui obiectiv este necesar un sprijin “puternic” din partea Guvernului României, al Preşedinţiei României, întrucât cadrele didactice universitare care ar putea să meargă să predea în aceste programe desfăşurate în ţara vecină, nu o pot face doar din “patriotism”, ci trebuie asigurate acestora atât suport financiar, cât şi logistic.

Rectorul sucevean a menţionat că un astfel de proiect ce vizează susţinerea unor programe de studiu în dublă diplomă cu predare în limba română a fost înaintat Guvernului României.

“Trăiesc cu speranţa că vom primi sprijinul necesar pentru a continua şi a avea în 2018 câteva zeci de români care să studieze în Cernăuţi în programe de studiu oferite de universitatea noastră, astfel încât să avem bucuria ca la 1 septembrie 2018 să putem deschide anul universitar la Cernăuţi, cu oficialităţi din România şi oficialităţi din Ucraina”, a mai spus Popa.

Flutur:Fără Unirea Bucovinei cu Ţara nu puteam vorbi de 1 Decembrie. Trebuie să avem Apgar-ul mai ridicat despre Bucovina

Prezent la dezbatere, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, a declarat că doreşte ca în programul proiectului privind marcarea Centenarului Marii Uniri de la 1918 să fie cuprinsă şi data de 28 noiembrie, dată la care s-a înfăptuit Unirea Bucovinei cu Ţara.

“Fără Unirea Bucovinei cu Ţara nu puteam vorbi de 1 Decembrie. O să vă mai spun un of, un amar pe care l-am simţit chiar în 28 noiembrie. N-am văzut un oficial al statului român să felicite de Ziua Bucovinei, deşi prin lege a fost aprobată. N-am văzut o luare de poziţie nicăieri la nivel naţional să spun, am făcut noi evenimente, aici, la Suceava şi atunci cred eu, dragi colegi, că dacă nu vorbim noi mai mult şi mai apăsat, dacă nu facem noi un lobby mai puternic şi mai agresiv, să nu ne aşteptăm să facă alţii”, a spus Flutur.

El a arătat că trebuie cooptate în acest proiect de marcare a Centenarului Marii Uniri nu numai Universitatea suceveană, Consiliul Judeţean Suceava, Primăria Suceava, ci şi primăriile din judeţ, bisericile, dar şi alte instituţii, pentru organizarea unor evenimente culturale ample în 2018, la care să fie invitaţi preşedintele României şi primul ministru de Ziua Bucovinei, pe 28 noiembrie 2018.

Flutur a lansat câteva propuneri care ar putea fi incluse în programul manifestărilor dedicate acestui mare eveniment, între care organizarea unei expoziţii „100 de ani de la Unirea Bucovinei cu Ţara”, simpozioane ştiinţifice şi realizarea unui film documentar care să trateze acest eveniment, dar şi construcţia unui monument dedicat Unirii Bucovinei cu Ţara.

El a menţionat că în vederea marcării Centenarului Marii Uniri sunt şi alte repere ce vizează infrastructura, arătând că printre proiectele Consiliului Judeţean Suceava se numără şi amenajarea în curtea interioară a Palatului Administrativ din Suceava a unei săli a Unirii.

Flutur a precizat că şi alte proiecte, care ar putea fi realizate în cinstea Centenarului Unirii, se referă la modernizarea Vămii Siret, la lucrări de reparaţii şi de modernizare a Gării Iţcani, clădire simbol pentru Suceava, dar şi deschiderea a patru puncte de trecere a frontierei între Sudul şi Nordul Bucovinei la Vicovu de Sus, Climăuţi, Ulma şi Izvoarele Sucevei, însă pentru realizarea acestora este nevoie şi de sprijinul Guvernului.

“Trebuie să valorificăm anul 2018 şi închei prin a vă mai spune încă o dată ceva: nu ştiu când va veni regionalizarea, dar de cum ne vom aşeza şi cât de vocali vom fi, şi va şti preşedintele României că şi Bucovina s-a unit cu Ţara şi vor veni şi alţii aici, va depinde şi ce se va întâmpla atunci când trasează pe la Bucureşti unii hărţi despre regionalizare sau cum să se aloce resursele. Vă spun că ştiu bine această chestiune şi cred că a venit momentul să avem Apgar-ul mai ridicat despre Bucovina”, a mai spus Flutur.

 

Ion Lungu:“Sloganul municipalităţii este: “100 de ani, 100 de proiecte, 100 de milioane de Euro”

Primarul Sucevei, Ion Lungu, a declarat că programul întocmit de Primăria Sucevei pentru marcarea Centenarului Marii Uniri este unul optimist, dar care are însă nevoie şi de sprijin guvernamental.

“Sloganul municipalităţii este: “100 de ani, 100 de proiecte, 100 de milioane de Euro” într-o variantă optimistă”, a spus Lungu arătând că cele 100 de proiecte vizează organizarea unor manifestări culturale, respectiv expoziţii, simpozioane, filme documentare, spectacole, lansări de monede omagiale, dar şi proiecte de infrastructură, etc.

Lungu a spus că pe parcursul anului 2018, pe lângă sărbătorirea Centenarului Marii Uniri, în luna februarie va fi marcată împlinirea a 630 de ani de atestare documentară a Sucevei, iar în data de 28 noiembrie va fi sărbătorită Ziua Bucovinei.

El a precizat că Primăria Suceava va colabora cu Universitatea suceveană, cu Consiliul Judeţean Suceava şi cu Guvernul României pentru realizarea proiectului vizând marcarea Centenarului Unirii adăugând că sprijină ideea realizării  unui monument al Unirii Bucovinei cu Ţara.

Primarul Sucevei a mai spus că pentru cinstirea Centenarului Unirii este prevăzută realizarea mai multor proiecte în infrastructură, respectiv construirea unui nou pod peste râul Suceava, construcţia unei săli polivalente, modernizarea stadionului Areni, restaurarea statuii domnitorului Ştefan cel Mare, amenajarea Curţii Domneşti, realizarea unei a doua rute ocolitoare a municipiului Suceava pe traseul Ipoteşti-Salcea- Botoşani, etc.

Reprezentantul Departamentului Centenar din Guvernul României, Dorin Stănescu, a declarat în cadrul dezbaterii că Suceava este judeţul care a transmis cele mai multe proiecte, 100,  pentru marcarea Centenarului Marii Uniri solicitând alocarea a 100 de milioane de euro pentru realizarea lor, urmat de municipiul Alba Iulia, care a solicitat  90 de milioane de euro.

Stănescu a spus că Departamentul Centenar a solicitat tuturor unităţilor administrativ-teritoriale din ţară să transmită materiale care să conţină viziunea şi proiectele pe care acestea le au pentru marcarea Centenarului Marii Uniri.

“În ceea ce priveşte strategia de marcare a Centenarului Marii Uniri, Departamentul Centenar a gândit aceste dezbateri în nouă centre universitare prestigioase şi reprezentative ale României, pentru a vedea care este punctul de vedere al comunităţilor locale, al oficialităţilor, iar în luna martie sau aprilie a acestui an, toate aceste puncte de vedere urmează să fie expuse la un forum al Centenarului, care se va materializa prin adoptarea unei strategii de marcare a Centenarului Marii Uniri, ce va fi pusă pe masa Guvernului pentru a fi adoptată”, a explicat Stănescu.

El a arătat că, prin viziunea şi strategia pe care o are, judeţul Suceava poate fi considerat un model de bune practici de marcare a Centenarului Marii Uniri, iar propunerile lansate în cadrul dezbaterii de la Suceava vor fi transmise Guvernului României.

Prorectorul Universităţii “Ştefan cel Mare” Suceava, prof.univ.dr. Ştefan Purici, a prezentat câteva repere ale celui de-al doilea mare proiect de marcare a Centenarului Marii Uniri, elaborat de universitatea suceveană.

 El a spus că cel de-al doilea proiect intitulat “Unirea Bucovinei reflectată în acţiunile contemporanilor.Memoria generaţiilor posterioare”  este unul complex, la derularea căruia sunt angrenate mai multe echipe de proiect, care vor colabora, dar vor acţiona şi independent.

Purici a mai spus că prin aceste proiecte se propune atingerea mai multor obiective, între care popularizarea istoriei şi culturii Bucovinei în rândul elevilor printr-un parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava , promovarea valorilor naţionale şi a istoriei Bucovinei în rândul elevilor şi studenţilor, a publicului larg, popularizarea tradiţiilor administrative, economice şi culturale central-europene în istoria Bucovinei.

“Alături de alte instituţii din judeţ, ne-am propus să contribuim la îmbogăţirea cunoaşterii istoriei Bucovinei, a momentului Unirii Bucovinei şi al Unirii Naţionale, prin diverse emisiuni, dar şi prin diverse realizări de medalii, emisiuni filatelice consacrate unor evenimente, personalităţi”, a precizat Purici adăugând că prin proiectele propuse de Universitatea “Ştefan cel Mare” Suceava se doreşte realizarea unui dialog amplu, cu impact asupra societăţii româneşti şi comunităţii locale.

(Liliana Bujdei)