Gheorghe Flutur, în Parlamentul de la Viena: Bucovina este un ținut al toleranței, o Europă în miniatură, un model demn de urmat pentru vremurile actuale

Președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, a susținut, marți seara, în Parlamentul Austriei de la Viena un discurs în cadrul unui eveniment de evocare a parlamentarismului de la Viena și a reprezentanților Bucovinei din Dieta imperială.

„Sunt onorat să vă adresez câteva cuvinte aici, în Parlamentul Austriei, în calitate de reprezentant al unei părţi din Bucovina istorică, cea din România, și să vorbesc despre parlamentarismul de la Viena, și unde, din 1861, Bucovina a fost reprezentată de 73 de deputați în cele 12 sesiuni parlamentare și de 10 reprezentanți în Camera superioară -Camera Domnilor”, a spus Flutur în plenul Parlamentului Austriei.

El a făcut un scurt istoric a perioadei în care Bucovina a fost inclusă în rândul țărilor și a provinciilor Coroanei de Habsburg, timp de 143 de ani, respectiv din 1775 până în 1918, arătând că la început, Bucovina a avut administrație militară austriacă, apoi, la 10 ani după anexare, în 1785, Bucovina a fost încorporată Galiției, ca simplu ținut administrativ, timp de 64 de ani, iar în 1848, Bucovinei, ca circumscripție electorală regională, îi reveneau opt deputați în Dieta imperială, a cărei sarcină principală era să alcătuiască o nouă Constituție.

În urma alegerilor din iunie 1848 au obținut mandatele șapte țărani și un funcționar, respectiv  Mihai Bodnar,  Vasile Cârste, Miron Ciupercovici, Ivan Dolenciuc, Vasile Murgoci, Lukian Kobâlița, Gheorghe Timiș și Anton Kral.

„În tot acest timp, elita bucovineană a militat pentru autonomia provinciei în cadrul Coroanei, iar visul a fost împlinit odată cu adoptarea Constituției din 4 martie 1849, când Bucovina devine ducat, cu capitala la Cernăuți, având guvernământ propriu. Un an mai târziu, în 1850, Bucovina avea aprobată Constituție proprie și o Lege electorală, instrumente fundamentale care au pus bazele vieții democratice din provincie”, a menționat președintele Consiliului Județean Suceava.

Gheorghe Flutur a subliniat că despre democratizarea statului și despre parlamentarism se vorbește odată cu noua Constituție pentru Monarhia de Habsburg din 26 februarie 1861, iar Constituția imperială și Legea electorală recunoșteau definitiv autonomia Bucovinei, cu titlul de ducat, având guvernământ și Dietă proprie, iar din 25 august 1862, stemă proprie, acordată de suveran.

Astfel, prima Dietă a Bucovinei avea 30 de deputați, în frunte cu un căpitan al țării numit de împărat, și 29 de aleși prin vot cenzitar, din rândul a 3 categorii sociale-marii proprietari, comunele sau micile proprietăți și reprezentanții orașelor și a Camerei de Comerț și Industrie, iar din 6 aprilie 1861 a fost inaugurată viața parlamentară în Bucovina, prin convocarea în sesiune a primei Diete provinciale.

Președintele CJ Suceava a menționat că din rândul Dietei Bucovinei erau aleși reprezentanții în Parlamentul de la Viena, un număr de 5 în 1861, apoi 9 începând cu 1885, 11 începând cu anul 1897, iar din 1907, 14 deputați. Primii 5 deputați bucovineni, cei trimiși în anul 1861,  au fost Arhimandritul Teofil Bendela, moșierul Alexandru Petrino, juristul Leon Isăcescu, țăranii Grigore Iliuț și  Gheorghe Turețchi, în timp ce în Camera superioară a Parlamentului de la Viena, Bucovina a fost reprezentată de doi membri numiți de Împărat, respectiv un cleric, episcopul Eugenie Hacman și un laic, Iordache Vasilco.

„În această perioadă au apărut și primele partide politice care  s-au consolidat și la Viena și în Bucovina, ca de altfel și în celelalte provincii, cu precizarea că la început au fost două partide, unul, adeptul centralismului (liberalii) și celălalt, adept al federalismului accentuat (conservatorii). La sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX apare o mutație pe scena politică, făcându-și apariția partidele naționaliste și apoi cele social-democrate. Reprezentanții Bucovinei în Parlamentul de la Viena reflectau și structura etnică a populației, și din statistici rezultă că, pentru perioada 1861-1918, din cei 73 deputați, românii au deținut 35 de mandate (47,94%), germanii, 16 mandate (21,92%), ucrainenii, 10 deputați (13,70%), evreii și armeano-polonii, câte 6 deputați (8,22% fiecare)”, a precizat Flutur.

Președintele Consiliului Județean Suceava a apreciat că aportul parlamentarilor bucovineni în Parlamentul de la Viena a fost semnificativ, atât în elaborarea legilor fundamentale, Constituția și Legile electorale, pentru întreg Imperiul, cât și unele legi și demersuri sectoriale și pentru promovarea intereselor provinciei Bucovina, cum ar fi apărarea intereselor țăranilor, înființarea de școli cu predare în limba română, înființarea Universității, în 1875, la Cernăuți, asigurarea libertății presei, problema căilor ferate din Bucovina, proiecte referitor la instituțiile financiare – propuneri pentru înființarea Băncii țării, reglementarea salariilor învățătorilor și a medicilor rurali și multe altele.

Dintre personalitățile bucovinene care au activat în Parlamentul de la Viena, Flutur a amintit, cu prilejul acestei evocări, pe cei mai importanți precum Eudoxiu Hurmuzaki, om politic, apărător al autonomiei ducatului, care în 1864 este numit căpitan al țării și va conduce lucrările Dietei Bucovinei, Alexandru Petrino, 1870-1871 ministru al Agriculturii, Constantin Tomașciuc, primul rector al Universității din Cernăuți, Ioan Lupul, din 23 martie 1893 vicepreședinte al Camerei Deputaților, Constantin Isopescul-Grecul, vicepreședinte al Camerei, din 1911, Iancu Flondor, artizan al unirii Bucovinei cu România, Anton Kochanowski, primar al orașului Cernăuți, Felix Maria Pino Friedenthal,  ministru al Comerțului,Eusebiu Popovici, membru al Consiliului Școlar al Austriei, membru al Academiei Române, Siegmund Conrad-Eybesfeld, ministru al Cultelor și Învățământului, sau Vladimir Repta, mitropolit al Bucovinei.

 

”Perioada la care ne referim a lăsat câteva amprente asupra Bucovinei: S-au pus bazele instituțiilor democratice – Parlament, Constituție, legi electorale, partide politice, s-au creat și apoi modernizat instituțiile fundamentale ale statului, în învățământ – școli,  Universitate, în sănătate, în justiție, în sistemul bancar, s-a dezvoltat infrastructura – drumuri, poduri, căi ferate, utilități în marile orașe (apa, energie electrică), cadastrarea teritoriului, amenajarea și îndiguirea râurilor, amenajarea pădurilor și reglementarea exploatării lor, dezvoltarea mineritului – mina de sare Cacica și cea de mangan de la Iacobeni”, a continuat Gheorghe Flutur.

În evocarea bucovinenilor din Parlamentul de la Viena președintele CJ Suceava a arătat că aceștia au fost mari patrioți, au luptat pentru drepturile și interesele populației Bucovinei, au contribuit considerabil la dezvoltarea economică, socio-culturală și politică, atât a provinciei, cât și a întregului Imperiu, iar lor astăzi li se aduce un respectuos omagiu.

 

„Bucovina a fost, este și va rămâne, un ținut al toleranței, un ținut multietnic și multiconfesional, un model al conviețuirii pașnice între minorități. Bucovina este, aș putea spune, o Europa în miniatură, un model demn de urmat pentru vremurile actuale”, a spus Gheorghe Flutur.

Președintele Consiliului Județean Suceava i-a invitat pe parlamentarii austrieci să vină să viziteze Bucovina și să o cunoască și să fie oaspeții Bucovinei cât mai curând.

De menționat este că în cadrul evenimentului, Gheorghe Flutur a depus, în semn de omagiu, buchete de flori pe locurile ocupate de deputații bucovineni în parlamentul de la Viena.

(Alin Dima)

 

loading...