Strategia Nationala in domeniul protectiei drepturilor copilului 2008-2013

Guvernul a aprobat, în sedinta din 13.08.2008, prima strategie care vizeaza toti copiii români, aflati pe teritoriul României sau în strainatate, precum si copiii fara cetatenie aflati pe teritoriul României, copiii refugiati si copiii cetateni straini aflati pe teritoriul României în situatii de urgenta.

Este vorba despre Strategia Nationala în domeniul protectiei drepturilor copilului 2008-2013. Implementarea acestei Strategii va asigura cresterea calitatii vietii copilului, întrucât toate serviciile pentru copii vor respecta standarde minime prevazute prin reglementari legale si vor fi verificate periodic printr-un sistem competent, coerent si unitar.

Strategia reglementeaza aspecte care tin de drepturile copiilor în general, dar si de egalizarea sanselor pentru realizarea acestor drepturi pentru grupuri vulnerabile de copii si tineri care necesita o atentie sporita:

•    Copiii aflati la risc de separare de parinti. Din acest grup fac parte si copiii din familii aflate în situatii de criza, ca urmare a unor calamitati naturale, a lipsei unei locuinte sau a pierderii veniturilor.
 
•    Copiii separati de parinti. Pentru copiii aflati în plasament la o persoana sau familie, la asistent maternal sau într-un serviciu rezidential, planul individualizat de protectie trebuie sa aiba drept finalitate o solutie cu caracter permanent: reintegrarea în familie, adoptia nationala sau integrarea socio-profesionala. Copii separati de parinti sunt considerati si cei ai caror parinti sunt plecati la munca în strainatate.

•    Copiii parasiti în unitati sanitare. Pentru acestia trebuie sa se dispuna plasamentul în regim de urgenta în termen de 6 zile de la constatarea parasirii acestuia, daca starea de sanatate o permite.

•    Tinerii beneficiari ai unei masuri de protectie. Tânarul care a dobândit capacitate deplina de exercitiu si a beneficiat de o masura de protectie speciala, dar care nu îsi continua studiile si nu are posibilitatea revenirii în propria familie, fiind confruntat cu riscul excluderii sociale, beneficiaza, la cerere de protectie sociala, pe o perioada de pâna la 2 ani, în scopul facilitarii integrarii sale sociale.

•    Copiii abuzati, neglijati sau supusi exploatarii. În aceasta categorie sunt inclusi si copiii traficati, exploatati prin munca, exploatati sexual în scopuri comerciale, copiii expusi migratiei ilegale, copiii neacompaniati aflati pe teritoriul altor state, copiii repatriati, copiii refugiati. Copiii strazii sunt inclusi, de asemenea, în aceasta categorie.

•    Copiii delincventi. Din acest grup fac parte atât copiii care au savârsit o fapta penala, dar nu raspund penal, cât si cei care raspund penal.

•    Copiii cu dizabilitati, infectati HIV sau bolnavi SIDA si boli cronice grave.

•    Copiii cu tulburari de comportament. Pentru acesti copii exista riscul de a fi separati de familie si, uneori, de a fi integrati în învatamântul special din cauza lipsei de servicii adecvate în toate cele trei sisteme cu care acestia interfereaza, respectiv sanatate, educatie si protectia copilului.

•    Copiii apartinând minoritatilor etnice.

Strategia se adreseaza si parintilor, atât în calitate de beneficiari directi ai serviciilor sociale, alaturi de copii, cât si în vederea responsalizarii lor în cresterea, îngrijirea si educarea propriilor copii. Totodata, Strategia are în vedere profesionistii care interactioneaza cu copiii, precum si comunitatea locala.

Potrivit actului normativ, coordonarea implementarii Strategiei, precum si monitorizarea implementarii acesteia, revin Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului. De asemenea, Strategia se va aplica prin coordonarea eforturilor institutiilor responsabile si a persoanelor cu atributii în domeniul protectiei si promovarii drepturilor copilului. Este vorba atât despre autoritatile administratiei publice locale: Consiliul Local, Serviciile publice de asistenta sociala, Comisia pentru Protectia Copilului, presedintele Consiliului Judetean, secretarul general al judetului sau al sectorului municipiului Bucuresti, Directia generala de asistenta sociala si protectia copilului, primarul, cât si de institutii ale administratiei publice centrale de specialitate: Ministerul Internelor si Reformei Administrative, Agentia Nationala Antidrog, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Culturii si Cultelor, Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse, Directia Generala Incluziune si Asistenta Sociala, Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Handicap, Autoritatea Nationala pentru Protectia Familiei, Autoritatea Nationala pentru Egalitatea de Sanse, Autoritatea Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, Inspectia Muncii, Ministerul Justitiei, Ministerul Sanatatii Publice, Secretariatul General al Guvernului, Departamentul pentru relatii interetnice, Agentia Nationala pentru Rromi, Oficiul Român pentru Adoptii, Autoritatea Nationala pentru Tineret, Avocatul Poporului, Consiliul National al Audiovizualului, Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, Consiliul National pentru Formarea Profesionala a Adultilor.

Principalii parteneri în implementarea Strategiei sunt reprezentantii societatii civile, prin intermediul organizatiilor neguvernamentale, universitati si alte institutii de învatamânt, institute de cercetare. Unii din partenerii importanti din domeniul protectiei copilului sunt Biserica Ortodoxa Româna si cultele religioase recunoscute de lege.

Evaluarea implementarii Strategiei se va realiza în mod periodic, anual si la încheierea perioadelor de implementare ale planurilor operationale. Monitorizarea se va realiza în mod sistematic de catre persoane desemnate din cadrul Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului.