Vasile Rîmbu anunță că Spitalul Județean Suceava va implementa un sistem anticorupţie menit să reducă „practicile incorecte” şi să descurajeze comportamentele inadecvate privind activitatea medicală

Managerul SJU Suceava, Vasile Rîmbu, a anunţat, miercuri, că unitatea spitalicească suceveană intenţionează să implementeze sistemul de management anticorupţie, care să reducă “practicile incorecte”, fiind vizată atât prevenirea, cât şi descurajarea comportamentelor inadecvate legate de activitatea medicală, de raporturile dintre medicii prescriptori şi furnizorii de medicamente, precum şi de achiziţiile pe care le efectuează spitalul.

Rîmbu a declarat într-o conferinţă de presă că SJU Suceava este probabil primul spital din România care a început demersurile pentru introducerea standardului internaţional cu un asemenea obiectiv, şi anume standardul ISO 37001-2016.

El a explicat că, în ultimii ani, pe lângă preocuparea pentru schimbarea imaginii spitalului prin asigurarea unor condiţii corespunzătoare de cazare şi de dotare cu aparatură medicală de înaltă performanţă, o atenţie deosebită s-a acordat şi creşterii calităţii serviciilor medicale care “să fie pe placul pacienţilor spitalului şi aparţinătorilor”.

„Ceea ce am făcut până acum este foarte bine, dar este clar că mai avem multe de făcut”, a spus Rîmbu.

El a precizat că se doreşte o popularizare în rândul celor care pot să participe la îndeplinirea unor “obiective extrem de îndrăzneţe”.

“Ceea ce intenţionăm noi să facem, determinat de starea acestui fenomen, nu numai în domeniul pe care noi îl abordăm, ci în toate domeniile vieţii economice şi sociale, nu numai în România, în întreaga lume, este vorba de mită şi de corupţie. În anul 2016, Organizaţia Internaţională de Standardizare a emis şi pus în practică ISO 37 001, care se referă la managementul anti-mită, anticorupţie. La nivel mondial, se implementează în orice ţară doreşte şi în orice instituţie publică,  nu sunt vizate în special spitalele şi în particular spitalul nostru”, a menţionat Rîmbu adăugând că a aflat despre acest standard dintr-un articol publicat în presă.

Rîmbu a arătat că în condiţiile în care societatea a făcut un efort deosebit în ceea ce priveşte salarizarea personalului medical, e de dorit ca şi răspunsul “să fie pe măsură”, întrucât societatea aşteaptă schimbări de atitudine, de comportament în planul comunicării.

“Am vrea să evităm şi emoţia sau lipsa de informaţie sau de cunoştinţă a celui care vine în spital şi nu ştie cât îl costă şi ce îl costă ca să-şi rezolve problema de sănătate”, a afirmat Rîmbu

Managerul SJU Suceava a spus că unitatea spitalicească a fost implicată în ultimii ani “de câteva ori în cercetări penale referitoare la fenomene de corupție sau s-a confruntat cu fenomene cu risc de corupție sau care pot fi percepute cu risc de corupție”, dând ca exemplu fie scandalul dezinfectanţilor Hexifarma, fie anchetele referitoare la implicarea unor angajați ai spitalului în eliberarea unor documente medicale neconforme cu situația de fapt, folosite în pensionări ilegale, fie acuzații referitoare la primirea de bani sau alte foloase pentru servicii medicale sau nemedicale.

“Unele s-au finalizat cu trimiteri în judecată și condamnări, altele sunt încă investigate, iar o parte țin doar de folclorul urban și de perpetuarea unor legende legate de șpaga obligatorie în spital”, a precizat Rîmbu care a adăugat că tocmai prin implementarea unui astfel de sistem de management anticorupţie se doreşte diminuarea unor asemenea practici.

El a arătat că o parte dintre măsurile ce au ca scop reducerea practicilor incorecte sunt deja aplicate în spital.

“Sunt vizate nu doar comportamente care se referă la bani dați în plic sau strecurați în buzunarul personalului din spital, ci și raporturile dintre medicii prescriptori și furnizorii de medicamente, cadourile, „ospitalitatea”, donațiile și beneficiile similare, angajările, precum și achizițiile pe care le face unitatea medicală”, a subliniat Rîmbu.

El a spus că în momentul instituirii managementului antimită şi anticorupţie, cei care intră în spital vor fi informați despre faptul că în această unitate sanitară nu se acceptă mita, precum și asupra instrumentelor pe care le au la dispoziție în cazul în care li se cere sau li se dă de înțeles că ar trebui „să dea ceva”.

Rîmbu a afirmat că pacienţii şi aparţinătorii au la dispoziţie, de la începutul lunii iunie, un număr de telefon la care pot apela gratuit pentru a sesiza anumite aspecte atunci când sunt nemulţumiţi de calitatea serviciilor medicale acordate, de comportamentul personalului medical al unităţii spitaliceşti sau de atitudini profesionale neadecvate.

El a adăugat însă că numărul sesizărilor efectuate la acest număr de telefon a fost destul de mic.

Managerul SJU Suceava a precizat că intenţia de a se implementa acest standard a fost avizată de Consiliul Medical al spitalului, din care fac parte şi medicii şefi ai secţiilor, iar până în prezent a fost solicitată o ofertă financiară companiilor care au experienţă în implementarea standardului anticorupţie adăugând că parcurgerea etapelor până când SJU Suceava ar putea obţine certificarea este estimată la 12-24 de luni.

„Implementarea standardului anti-mită cu siguranţă nu va eradica fenomenul corupţiei, dar este o garanţie ridicată a unui comportament etic. Practic, se creează un cadru pentru aplicarea măsurilor anticorupţie, care duce la certificarea de conformitate cu standardul ISO 37001-2016”, a arătat Rîmbu subliniind că această certificare reprezintă o garanţie a eforturilor depuse de spital pentru a combate fapte de dare şi luare de mită.

El a mai declarat că printre procedurile prevăzute în cadrul acestui proces de implementare se numără auditul pentru evaluarea riscurilor la corupție, operațiunile necesare pentru minimizarea riscurilor de mită, implementarea de mijloace de control financiare, comerciale sau contractuale, inițierea de proceduri de raportare (inclusiv confidențiale),  monitorizare, semnalarea preocupărilor incorecte, investigare, audituri și acțiuni corective.

“Standardul ISO include și cursuri de pregătire pentru personal, efectuarea de evaluări periodice privind riscul de luare și dare de mită, verificarea antecedentelor referitor la partenerii contractuali, la personal sau la proiecte”, a spus Rîmbu precizând că sistemul de management anticorupție “ajută spitalul să evite sau să diminueze costurile, riscurile și pagubele implicării în corupție, să promoveze încrederea și să-și îmbunătățească reputația”, a explicat managerul.

Rîmbu a subliniat că măsurile care vor fi adoptate pentru implementarea standardului anticorupţie şi pentru obţinerea certificării spitalului nu vizează “anumite persoane sau categorii de personal”, ci au ca scop dezvoltarea unei culturi anti-mită în spital şi implementarea unor sisteme de control concrete pentru reducerea incidenţei unor astfel de practici la toate nivelurile.

“Conformitatea cu cerințele standardului evident că nu poate să dea asigurări că nu a avut loc sau că nu va avea loc vreun act de corupție, deoarece eliminarea completă a riscului nu este posibilă, dar respectarea acestora poate ajuta spitalul să implementeze măsuri rezonabile pentru a preveni, a detecta și a lupta împotriva corupției”, a mai spus Rîmbu.

El a menţionat că implementarea standardului anticorupţie nu înseamnă că în spital “se va face cercetare penală”, de aceste probleme ocupându-se organele abilitate, însă vor fi luate atât măsuri administrative, cât şi de ordin disciplinar, începând de la avertisment, până la desfacerea contractului de muncă, atunci când situaţia o va impune.

“Tot ce va depăşi sfera măsurilor administrative, va fi transmis organelor în drept”, a explicat Rîmbu.

La rândul său, coordonatorul Serviciului de Management al Calităţii Serviciilor Medicale din cadrul SJU Suceava, bioinginer Dragoş Vicoveanu a declarat că sistemul de management anticorupţie va fi integrat în structura actuală de proceduri şi protocoale medicale, iar riscurile asociate serviciilor medicale vor fi identificate şi evaluate împreună cu auditorii cu care spitalul va colabora, astfel încât spitalul să obţină certificarea de conformitate cu standardul ISO 37001-2016.

“Realizarea documentaţiei este foarte importantă, pentru că ne dorim nu să modificăm structura actuală, dorim să implementăm aşa- zisa cultură a calităţii în interiorul spitalului. Nu modificăm ceea ce este bun, ci doar să evidenţiem riscurile, iar acolo unde este cazul să marcăm prin indicatori destul de clari pentru ca lucrurile să se îmbunătăţească în beneficiul pacientului”, a spus Vicoveanu.

(Liliana Bujdei)