Intră acum și în grupul de
Curtea de Apel Suceava arată în raportul pentru anul 2018 că situația din instanțe este dificilă în condiții de subfinanțare pentru condițiile tehnice și materiale, dar că și în aceste condiții personalul și-a exercitat atribuțiile cu profesionalism și a reușit să aducă durata de soluționare a cauzelor la un nivel rezonabil.
Astfel, având în vedere faptul că durata medie de soluționare a cauzelor, incluzând atât perioada regularizării cererii introductive cât și perioada de redactare a hotărârii a fost în medie de 115 zile la Curtea de Apel Suceava, de 150 zile la Tribunalul Suceava, 178 zile la Tribunalul Botoșani și de 122 zile la nivelul judecătoriilor, se consideră că durata de soluționare a cauzelor a fost adusă la un nivel rezonabil la toate instanțele.
„Profesionalismul și dăruirea cu care întreg personalul instanțelor și-a exercitat atribuțiile de serviciu sunt de apreciat, cu atât mai mult cu cât condițiile tehnico-materiale în care și-au desfășurat activitatea sunt unele din cele mai deficitare din cadrul sistemului bugetar.Astfel, deși față de multitudinea activităților desfășurate de instanțe și numărul mare de dosare gestionate, un suport tehnic sigur, rapid și de o înaltă calitate este imperios necesar, în fapt instanțele încă folosesc tehnică din anii 2001-2002”, se arată în raport.
În raport se menționează că societatea actuală industria IT este într-o continuă evoluție și dezvoltare, ceea ce conduce la o uzură morală extrem de rapidă a echipamentelor informatice, fiind unanim acceptat că echipamentele cu o vechime de peste 5 ani sunt deja uzate fizic și moral.
„Cu toate acestea, dacă analizăm parcul IT al instanțelor, observăm că doar 20% din stațiile de lucru au o vechime sub 5 ani în timp ce 75% din acestea sunt mai vechi de 10 ani.
O parte din aceste stații de lucru au sisteme de Windows XP pentru care Microsoft nu mai oferă suport tehnic și update-uri de securitate încă din anul 2014. Celelalte stații de lucru au sistem de operare Windows 7, pentru care suportul tehnic nu va mai fi oferit începând cu luna ianuarie 2020.Imprimantele sunt, de asemenea, esențiale pentru desfășurarea activității, având în vedere că toate hotărârile judecătorești trebuie comunicate părților în format scris. Pe lângă faptul că numărul lor este insuficient, raportul dintre acestea și stațiile de lucru fiind de 1/3, în proporție de 77% acestea sunt mai vechi de 10 ani, ceea ce conduce la deficiențe grave de funcționare”, se mai arată în raport.
Mai mult, instanțele judecătorești se confruntă an de an cu lipsa resurselor financiare necesare pentru îmbunătățirea condițiilor pentru desfășurarea activității, în fiecare an bugetele alocate fiind din ce în ce mai mici.
Astfel, în anul 2018 suma alocată pe capitolul ”Bunuri și servicii” a fost de doar 5,282% din buget, însă din aceasta 1,774% reprezintă sumele necesare plății onorariilor avocaților din oficiu, ajutorul public judiciar etc., 1,328% reprezintă cheltuielile de întreținere iar 2,014% reprezintă cheltuielile de transmitere a actelor de procedură.
În aceste condiții, pentru achiziționarea de obiecte de inventar, în care se includ și imprimantele, piese de mobilier sau alte bunuri cu o valoare de până la 2.500 lei Curtea de Apel Suceava a avut alocat un procent de doar 0,025% din buget, respectiv 27.000 lei.
Mai mult, achiziționarea de stații de lucru, scanere, multifuncționale sau servere se poate face doar din sumele alocate pe titlu de cheltuieli ”Active nefinanciare – dotări”, iar din suma de 80.000 lei alocată pentru anul 2018 am putut achiziționa doar 3 unități de climatizare – una pentru camera serverelor și două pentru sălile de judecată.
„De asemenea, subliniem că nici spațiile în care personalul și-a desfășurat activitatea și a obținut rezultatele foarte bune evidențiate de prezentul raport, nu se situează la un nivel corespunzător. Deși în circumscripția Curții de Apel există 11 sedii de instanțe judecătorești, bugetul alocat în anul anterior pentru reparații curente a fost de doar 63.000 lei, sumă care nu a fost suficientă pentru întreținerea spațiilor, acestea degradând-se pe zi ce trece”, se mai arată în raport.
Pe lângă starea fizică a spațiilor în care își desfășoară activitatea o problemă majoră o constituie insuficiența acestora.
„Astfel, raportându-ne normele de proiectare avute în vedere la construirea sediilor instanțelor judecătorești, spațiul fizic necesar pentru personalul Curții de Apel Suceava este asigurat doar în proporție de 67%. Acest aspect reprezintă un factor permanent de insatisfacție, lipsă de implicare și motivație în muncă dar și un factor de risc în ceea ce privește sănătatea psihologică în mediul profesional al angajaților”, se arată în raport.
Mai mult, documentul subliniază că deși trăim într-o epocă a informatizării, în care transferul rapid de informații nu mai reprezintă doar o posibilitate ci și o necesitate, reclamată tot mai frecvent atât de societatea civilă cât și de sistemul judiciar, angajamentul ordonatorului principal de credite cu privire la implementarea dosarului electronic a rămas doar la nivel declarativ.
„Deși instanțele au încercat să suplinească această lipsă de reacție iar echipe creative de informaticieni de la Curtea de Apel Cluj sau Tribunalul Arad au implementat programe informatice, preluate apoi de multe alte instanțe, uniformizarea acestora la nivelul întregii țări doar prin eforturile proprii, este imposibilă în lipsa fondurilor necesare.
Astfel, Curtea de Apel Suceava a implementat începând cu anul 2016 aplicația Info- dosar dezvoltată de Curtea de Apel Cluj iar Tribunalul Botoșani aplicația informatică dezvoltată de Tribunalul Arad.
Deși aceste programe s-au bucurat de apreciere în rândul celor implicați în procesual judiciar, extinderea implementării acestora la nivelul tuturor instanțelor a fost imposibilă, atât din perspectiva lipsei dotărilor necesare ( 70% din servere și 100% din scanere sunt mai vechi de 10 ani) cât și din perspectiva lipsei resursei umane”, se explică în raport.
Conducerea Curții de Apel Suceava mai arată că numărul insuficient de personal auxiliar se resimte din ce în ce mai acut în condițiile în care complexitatea muncii în sistemul judiciar este în continuă creștere.
„Deși un deziderat al sistemului judiciar a fost acela de a asigura un raport de 2 grefieri de ședință pentru un judecător, la instanțele din circumscripție nu s-a reușit nici măcar asigurarea unui raport de 1,5/1. Chiar și așa, având în vedere multitudinea atribuțiilor administrative pe care le au grefierii în instanțe, cele mai multe excedând activității de judecată propriu-zise, rareori se poate asigura măcar stabilitatea unei echipe grefier – judecător”, se precizează în document.
Totodată, se atrage atenția că schemele de personal nu au mai fost modificate de foarte mult timp, ultima majorare în ceea ce privește schemele de grefieri având loc în anul 2016 când instanțelor din circumscripție le-au fost repartizate 7 posturi de grefier, iar față de un număr de 19 posturi de judecător cu care s-au mărit schemele în același an, se observă că asigurarea unui raport grefier/judecător nu a constituit un deziderat pentru factorul de decizie.
„În ceea ce privește posturile de grefier arhivar situația este și mai dramatică, ultimele majorări de posturi având loc în anul 2013 când instanțele din circumscripția curții au primit 3 posturi de acest fel, toate solicitările noastre ulterioare rămânând fără răspuns”, se menționează în raport.
Totodată, ca exemplificare se arată că la Judecătoria Botoșani există în schemă 8 posturi de grefieri arhivari în condițiile în care instanța a avut în anul 2018 un volum de 27.639 dosare, dar au existat ani în care volumul de activitate a depășit 30.000 de dosare. Tot astfel, Judecătoria Suceava are 6 posturi de grefieri arhivari la un volum de activitate de 17.494 dosare, Judecătoria Rădăuți un număr de 4 grefieri arhivari la un volum de 10.848 dosare și exemplele pot continua.
„Evident că în asemenea condiții de muncă gradul de satisfacție profesională și starea de bine a personalului, raportat la tot ceea ce implică locul de muncă, riscă să tindă spre cote foarte scăzute, ceea ce poate conduce către lipsă de implicare și o disponibilitate din ce în ce mai scăzută la efort suplimentar. Efectele se vor traduce în timp într-un nivel de performanță din ce în ce mai scăzut, așa încât este de apreciat tot efortul pe care personalul îl depune în activitate, aspect care reiese din rezultatele foarte bune obținute de-a lungul timpului”, se explică în raport.
De subliniat este că în ultimii cinci ani instanța a realizat mereu un grad de performanță foarte ridicat, indicatorii de performanță instituiți în vederea măsurării eficienței activității instanțelor fiind doar ”Eficient” (2017) și ”Foarte eficient” (2014, 2015, 2016 și 2018).
„Personalul instanței, magistrați și personal auxiliar deopotrivă, sunt pe deplin conștienți atât de rolul lor în societate cât și de faptul că expectanța justițiabililor față de sistemul judiciar se îndreaptă în mod deosebit către înfăptuirea unei justiții corecte: speranța în integritatea și profesionalismul magistraților, încrederea într-o hotărâre dreaptă, corectă, legală, nu neapărat favorabilă. Este de dorit existența unui interes constant de îmbunătățire a percepției cetățenilor asupra activității instanțelor pe plan local, prin promovarea eficienței și calității actului de justiție, prin derularea unor acțiuni cu conținut educativ-formativ pentru populație, prin optimizarea modalităților de comunicare dintre justiție și populație, prin identificarea elementelor ce pot susține o imagine pozitivă a justiției în ochii justițiabililor, prin continuarea și optimizarea sistemului de evaluare a feedback-ului extern”, se subliniază în raport.
În document se mai explică și că justiția, prin funcția socială pe care o îndeplinește, are la dispoziție mai puține mijloace prin care să își construiască o imagine pozitivă și să devină o prezență favorabilă constantă în rândul cetățenilor, însă trebuie ținut cont de faptul că în lipsa unor informații pertinente despre sistemul judiciar, preluând din diverse medii clișee negative cu privire la acesta ori având poate o experiență negativă în contact cu justiția, oamenii vor avea mereu tendința de a proiecta o imagine negativă asupra acesteia și vor manifesta o încredere mai redusă în această putere a statului.
„Pot fi astfel valorificate, pentru o mai bună interacțiune dintre instanțe și populație, canale de comunicare prin portalul instanțelor de judecată, prin purtătorii de cuvânt ai instanțelor, prin asociațiile profesionale ale magistraților, prin realizarea unor proiecte de comunicare de către instanțe, toate acestea având drept scop transmiterea și preluarea informațiilor către și de la cetățeni. În acest mod poate fi sporită încrederea populației în justiție și îmbunătățită imaginea acesteia în rândul opiniei publice” se menționează în raport.
Totodată se apreciază că un aspect care contribuie într-o foarte mare măsură la imaginea pe care oamenii o au față de sistemul judiciar este bagajul de cunoștințe juridice astfel încât, conștienți fiind de acest lucru, un mare număr de judecători și-au exprimat disponibilitatea de a participa la programul de Educație juridică în școli.
„Din păcate, dorința unităților de învățământ de realizare a unor astfel de activități este destul de redusă, magistrații fiind solicitați să participe doar la 15 activități în județul Suceava și la 8 activități în județul Botoșani fiind nevoie de o mai mare implicare și a celorlalte părți ale acestui program”, se mai arată în raport.(T.B.)
Intră acum și în grupul de
