O „simplă asistentă” din Spitalul Județean Suceava pentru care o cameră de hotel a devenit noua „casă”: Gândul este doar să ofer eu cât pot de mult altora, fără să aștept nimic și să NU mă laud




O asistentă medicală din Spitalul Județean Suceava, prezintă modul în care i s-a schimbat viața de când „casa” este o cameră de hotel și mulțumește tuturor celor care o sprijină în această perioadă, subliniind că are condiții, chiar mai bune ca acasă la mama.

Vă prezentăm integral postarea „simplei asistente” Andreea Barbă.

De câteva zile viata mea s-a schimbat radical, la fel ca viețile tuturor cred..Locuiesc într-o cameră de hotel. De aici plec la serviciu, aici revin, locul ăsta imi este “casă” acum. De aici mă încarc pentru ziua următoare , știind sigur că nu va fi una ușoară! Primesc mâncare GRATIS, de băut ( apa bineînțeles) GRATIS, toate condițiile , unele mai bune ca acasă la mama, unde stau încă , cu toate ca indata am 30..dar ușurel – pentru că nu am un salariu așa mare, SUNT “DOAR O SIMPLĂ ASISTENTA”, cum spun unii și DA!!! am ales să trăiesc în țara asta frumoasă , in Bucovina noastră unică, lângă cei dragi !! Sunt obișnuită să muncesc pentru tot ceea ce îmi doresc și nu m-am gândit vreodată că faptul că SUNT ASISTENT MEDICAL îmi va oferi ceva, gândul meu fiind doar să ofer eu cât pot de mult altora prin meseria pe care urma să o fac, așa cum m-a invatat mămuca mea mereu- să ofer fără să aștept nimic și să NU mă laud (ceea ce nu imi iese întotdeauna)  că Dumnezeu le vede si le aude pe toate! Nici o faptă bună nu se uită știu asta, dar ce nu știu e cum o sa îi răsplătesc pe toți cei care m-au ajutat in perioada asta super grea – când totul parcă a ajuns la cote maxime, ma voi gândi după ce se liniștesc puțin apele…. momentam doar ii mentionez cu promisiunea de a mă revanșa cât de repede posibil –  VA MULTUMESC familie, colegi, șef B.R., nași , fini-  oamenii care mereu imi sunt aproape și îmi vor fi cu siguranță, nimic anormal până acum dar…. NU AM TERMINAT!! I-am mai adaugat în perioada asta, când crezi că doar suportul moral este important, pe cei care m au sprijinit altfel – Ștefan MANDACHI – camera despre care am scris, RESTAURANTUL SPARTAN și BAZZIL mâncarea prea multă și mi se pare acum cea mai bună mâncare pe care am mâncat-o – fiind masa mea de bază din cursul unei zile interminabile uneori – si credeți-mă sor-mea si mătușa fac cea mai bună mâncare… si bineinteles MULTUMESC tuturor celor care ne-au ajutat, ăștia mai micuții – omului de contact al hotelului,domului care a venit si ne a ajutat cu cartela de acces, livratorilor, celor care au adus apa, măști, mănuși , dezinfectant la Receptie, dulciuri, pachete, că așa e și la noi la muncă , ăștia mai micuți in functie – asistentii – muncim mult, dar ne simțim MARI DE TOT când gesturile noastre mici, poate neapreciate uneori, nici tacit, nici vocal, gesturi ce trec mai tot timpul neobservate se cumulează și fac diferența mereu !!!

Să trecem cu bine peste toate!!!

https://www.facebook.com/andreea.barba.5
loading...